Giulgiul din Torino sau Sfântul Giulgiu cum mai este cunoscut reprezintă de fapt o pânză de in pe care este imprimată imaginea corpului unui om care prezintă semne de agresiune fizică şi in special de crucificare.
Se spune că acesta ar fi giulgiul cu care a fost învelit Iisus după ce a fost crucificat, însă există şi un grup restrâns de oameni care susţin că este doar o pictură, probabil realizată cu mult timp după moartea lui Isus. Giulgiul poate fi văzut şi în prezent găsindu-se în catedrala Sfântului Ioan Botezătorul din Torino, Italia.
Credincioşii creştini afirmă faptul că acest giulgiu este o relicvă, şi anume lintoliul în care a fost învelit Iisus dupa crucificare, însă pamenii de ştiinţă susţin ideea că este vorba de un artefact.
Prima dovada a existentei acestui giulgiu apare într-una din scrisorile Episcopului din Saragosa, la mijlocul secolului al VII-lea. Istoria giulgiului din Torino este învăluita de mister, provenienţa lui nu este nici acum pe deplin elucidată.
Dimensiunile giulgiului sunt de 4,36 m lungime şi 1,10 m latime. Materialul a fost realizat din fire de in tors manual. Datorită unui incendiu din anul 1532, materialul a fost deteriorat, prezentând mai multe găuri pe întreaga sa suprafaţă. În prezent acesta a fost restaurat.
