Deşi casele din lemn sunt demult populare şi recunoscute în lumea întreagă, conceptul unei construcţii permanente din lemn rămâne a fi unul foarte dubios pentru cei care se decid să investească într-o nouă locuinţă în ţara noastră.
Casele construite pe structură din lemn se particularizează prin excepţionale calităţi termo şi fonoizolatoare ale planşeelor. Stratul izolator de vată minerală sau polistiren expandat reglează transferurile de căldură pe verticală şi amortizează foarte eficient chiar şi zgomotele cele mai stânjenitoare.
Spre deosebire de planşeele de beton, cele ce fac parte din structura orizontală de rezistentă a caselor din lemn pot primi cu mai multă uşurinţă şi cheltuieli mai reduse, finisaje variate şi spectaculoase. Grinzile structurii pot fi lăsate la vedere, efectul estetic fiind garantat. Ele pot fi acoperite în totalitate prin placare cu lambriu sau gips – carton.
Golul de aer dintre grinzi va constitui un element izolator suplimentar.
Un planşeu bine executat, conform detaliilor din proiectul de structură, este tot atât de rezistent din acest punct de vedere ca şi unul de beton armat.
Pentru planşee, peste panourile de pereţi se aşează, de regulă, dulapi orizontali de 20/5 cm, la interax de 40 – 50 cm, care constituie elementul de rezistentă al planşeelor. Peste acesta se aşează straturile care formează pardoseala camerelor (în primul rând termoizolaţia). La deschideri mai mari de 6 m se pot utiliza subgrinzi având secţiunea de 200 x 200 mm.
Opţional, în locul grinzilor masive se pot folosi grinzi lamelare, lipite multistrat. Planşeele se pot realiza în mai multe moduri constructive:
- – planşee cu grinzi din lemn dispuse la distante reduse (40 – 60 cm) care se reazemă pe scheletul portant din lemn;
- – planşee cu grinzi din inimă plină realizate din placaj şi încleiate. Aceste tipuri de grinzi dau posibilitatea de modulare astfel încât să se poată acoperi deschideri şi forme diverse în plan ale construcţiei;
- – planşeele cu ferme din lemn realizate cu zăbrele metalice sau din lemn. Această soluţie dă posibilitatea unei montări simple pe şantier, fără a folosi utilaje de ridicare, iar poziţionarea conductelor pentru instalaţii se poate face în înălţimea grinzilor prin golurile existente;
- – în cazul etajelor mansardate, tălpile inferioare ale fermelor de acoperiş constituie grinzile de planşeu peste etaj.
În toate cazurile, termoizolaţia şi fonoizolatia la nivelul planşeului se realizează cu saltele de vată minerală sau polistiren cu densitate mare.
Speculatiile şi presupunerile eronate se bazează pe cunoştinţele limitate sau lipsă informaţiei veridice despre această metodă demonstrată de construire.
Este adevărat că lemnul reprezintă un material universal utilizat în construcţie, potrivindu-se foarte bine structurilor de uz temporar (depozite pentru unelte, debarale). Însă datorită calităţilor extraordinare ale acestui material natural, lemnul se pretează mult mai bine construcţiilor permanente, cum ar fi casele rezidenţiale şi cele de vacanţă. Case din buşteni prelucraţi manual au fost construite încă sute de ani în urmă în ţările scandinave, Rusia şi Europa de Est în general. În America de Nord, aceste tipuri de construcţii au apărut în anii 1700 şi au devenit foarte populare. Începând cu 1920, pe piaţă au apărut şi ofertele de case din buşteni prelucraţi mecanic, fiind propuse aşa-numitele kit-uri (seturi) din buşteni prelucraţi, tăiaţi şi formaţi la comandă. Metodele de prelucrare a lemnului oferă o varietate foarte mare de kit-uri pentru case.
Termenul de „material ignifug” nu mai este unul complet necunoscut, iar în industria construcţiilor de lemn, acesta ocupă un loc foarte important, deoarece fără aplicarea lui, structurile din lemn riscă într-adevăr să fie deteriorate grav în urma incendiilor. De aceea, alegerea corectă a materialului ignifug, potrivit tipului de lemn, este o decizie ce trebuie luată împreună cu specialiştii.
Alegerea este simplă pentru cei care preferă un stil rustic noii case, lemnul, pentru această categorie de clienţi, aproape întotdeauna este opţiunea preferată.
