Nu suntem şcoliţi în ale democraţiei, nici măcar n-am auzit de un curs universitar despre greve. Poate că ar fi bună chiar o secţie sau chiar o facultate care să aibă acest profil. Structura noastră interioară, moştenirea genetică, cât şi alte complexe primite de la toţi musafirii doriţi şi nedoriţi, care s-au perindat pe aceste meleaguri încă din negurile istoriei, ne-au dat un sentiment care s-a multiplicat probabil odată cu celulele noastre, încât şi acum avem certitudinea că e mai folositor să stăm degeaba decât să muncim pe degeaba.
Şcoala noastră, atâta cât este, nu şi-a pus niciodată problema că e mai bine să fim instruiţi temeinic într-o ascultare pasivă cu gândul la cuptorul strămoşilor unde se putea lenevi chiar şi un anotimp… ei, nici aşa. Acum lumea a mai evoluat şi se pare, au apărut o groază de lucruri noi, ce mai încolo, încoace, ne-am globalizat.
Atunci de ce nu am face o grevă japoneză…,dacă am şti cu ce se mănâncă atunci probabil că am trece la treabă şi cu greva japoneză. Curios din fire l-am întrebat pe un vecin erudit, doctor în ştiinţe de tot felul, inventator perpetuu, cam cum ar fi cu acest fel de grevă din „ţara soarelui răsare”… Foarte doct, uitându-se undeva foarte departe şi-a amintit că încă din copilărie a făcut o grevă japoneză, care i-a lăsat familia fără o porţie de pere coapte:
«Dragul meu, i-a spus mama, uite aici perele astea, pune-le la cuptor şi lasă-le aoclo douăzeci de minute». După ce le-am spălat şi le-am pus în tavă iar pe aceasta în cuptorul aragazului, l-am, aprins şi mi-am luat un scaun dar şi ceasul cel mare de pe masă pe care-l ţinutiam cu privirea ca nu cumva să treacă douăzeci de minute. Nu ştiu din ce motive mama a sosit acasă, când perele deacuma scoteau fum teribil şi mi-a spus cu reproş: «Nu vezi că s-au ars, de ce n-ai stins aragazul»? Eu nu m-am mirat nici de fum şi nici de întrebare, iar răspunsul a fost pe măsură: «Cum să-l sting, n-au trecut nici douăzeci de minute… abia un sfert de oră»…
Dar să revin, asta e greva japoneză, să respecţi întocmai toate instrucţiunile primite… cu rezultatele de rigoare!
horia petru vertan
