Horia Creangă, reprezentant de seamă al arhitecturii interbelice, a urmărit, prin lucrările sale, să alinieze arhitectura Bucureştiului cu cea europeană, povesteşte istoricul Adrian Majuru. S-a născut pe 20 iulie 1892, în Bucureşti, fiind primul dintre cei patru nepoţi ai lui Ion Creangă.
Alături de alţi doi arhitecţi, devine cunoscut în mai 1929 când se organizează concursul public de arhitectură pentru clădirea ARO (azi, Patria), pe care îl câştigă.
„Am conceput ARO într-o noapte, dintr-un tot, ca în vis, în forma volumetrică pe care o vedem. Ulterior s-au ivit greutăţi considerabile ca să încadrăm imobilul în plafonul financiar foarte limitat al clientului…”, povestea pe atunci Horia Creangă.
Arhitectul avea propria viziune şi cu privire la viitoarea dezvoltare a bulevardelor bucureştene.
„Marile bulevarde trebuie sa fie ele insele monumente de simplitate unitara. Circulatia vehicolelor se va inscrie in marea linie orizontala a cladirilor. Monotonia va fi inlaturata prinn acuzari de blocuri verticale, retrase totusi din planul principal, pentru a nu se rupe linia marilor orizontale. Monotonia se sparge prin proportionalitatea volumelor si prin insasi dinamismul arterei de circulatie.”, considera acesta.
Creangă a proiectat şi Teatrul Giulești, Halele Obor, Uzinele Malaxa, dar şi o serie de vile moderniste din zona de nord a Capitalei.
sursa-http://www.b365.ro/nepotul-lui-ion-creanga-arhitect-in-bucuresti-a-proiectat-blocul-patria-si-halele-obor-foto_238790.html
