Parcul Carol I, amenajat iniţial ca un „ROMEXPO verde”. De ce a fost schimbat de comuniști

Parcul Carol I a fost gândit iniţial ca un „oraş în oraş”, un spaţiu în care ai putea petrece o zi întreagă, întrucât tot ce ai avea nevoie se găsea aici. Dat fiind că a fost inaugurat odată cu Expoziţia Generală Română din 1906, era gândit totodată ca un „Romexpo verde”, după cum subliniază urbanistul Andrei Popescu. Amenajarea iniţială a fost schimbată însă în 1959, cu scopul ca bucureşteanul să nu mai piardă timpul plimbându-se prin parc, ci să ajungă rapid la punctul principal: Mausoleul Eroilor Comunişti. Mai jos puteţi consulta diferenţele dintre cele două amenajări.

Urbanistul Andrei Popescu, de la IdeiUrbane.ro, a susţinut o nouă conferinţă la Palatul Suţu, despre dezvoltarea Parcului Carol I din Capitală.

Parcul Carol a apărut într-un Bucureşti care se zbătea între rural şi urban, după cum a subliniat urbanistul în cadrul conferinţei. A fost amenajat după ce autorităţile au văzut succesul grădinii Cişmigiu şi au ajuns la concluzia că o astfel de grădină amenajată ar fi necesară şi într-o zona care până atunci era predomninant industrială.

Totodată, la începutul secolului al XX-lea, bucureştenii încep să primească zile libere- o zi, de fapt (duminica), aşa că nevoia de zone de loisir devenea mai mare.

„De asemenea, începe să se dezvolte transportul public, care il face pe bucureştean să iasă din mahalaua lui. Transportul public apare mai întâi pe marile bulevarde ale secolului XIX, unul dintre ele fiind Bulevardul Mărăşeşti.”, subliniază Andrei Popescu.

Se alege zona pentru noul parc, gândit ca să găzduiască o mare expoziţie generală: Expoziţia Generală Română de la 1906. Andrei Popescu consideră că parcul a fost gândit la amenajare ca un mic oraş, în care să poţi să petreci o zi întreagă.

„În afară de hotel, în parc era absolut orice. Totodată, având în vedere că amenajarea peisagistică a fost gândită şi pentru expoziţia generală, majoritatea clădirilor erau gândite ca nişte construcţii temporare, ca să fie demontate după. Unele dintre ele rămân însă, au rămas construcţiile la care s-a folosit şi beton armat, Arenele Romane, Turnul lui Ţepes- care era doar un rezervor de apă iniţial, şamd.”

Expoziţia avea un punct central: Palatul Artelor (Muzeul Militar). În amenajarea din 1906, vizitatorul trebuia să înconjoare lacul la vizitare, ca sa ajungă la acest punct central; trebuia sa viziteze toată expoziţia în traseul său, ca să ajungă la destinaţia principală.

Parcul Carol în 1906

Cu roşu sunt marcate cladirile;
cu gri- zonele cu circulaţie carosabilă (trăsuri)

„Până în 1959, au existat schimbari, se demolează cladirile cu funcţiuni secundare şi rămân pavilioanele principale, majoritatea amplasate pe aleea principală şi folosite şi la alte expoziţii. Parcul trebuia să aducă oamenii acolo, ca un fel de Romexpo, dar într-o zona verde.”

În 1959 însă, apare un alt proiect de reamenajare al parcului, păstrat până astăzi, care nu mai încurajează plimbarea în parc, ci traseul rapid spre noul punct central: pe locul ocupat odinioară de Palatul Artelor este amplasat Mausoleul din Parcul Carol.

Parcul Carol, 1959- prezent

Sistemul comunist simte nevoia să construiască un mausoleu pentru eroii comunişti în parc, care să devină noul punct central al zonei. Scopul dorit de autorităţi era ca vizitatorul să ajungă repede la monument, aşa că lacul nu mai contează ca agrement.

Din acest motiv, traseul trebuia să  fie cât mai scurt, iar peste lac a fost amplasat un pod care să rezolve acest lucru. În zona centrală avem acum circulaţia pietonala pe mijloc, ca sa ajungi cât mai repede la mausoleu. Nu mai există nicio zonă de atracţie până acolo, subliniază urbanistul.

♦♦♦

sursa-http://www.b365.ro/parcul-carol-i-amenajat-initial-ca-un-romexpo-verde-de-ce-a-fost-schimbat-de-comunisti-foto_231127.html