Cea mai mare artera din Bucuresti, bulevardul Gheorghe Magheru este cunoscut pentru latimea sa impresionanta si pentru cladirile inalte si spatiile pietonale generoase. Prin modernitatea sa bulevardul a reprezentat in perioada interbelica un reper unic in Europa semanand foarte mult cu strazile americane cum ar fi 5th avenue, avand caldiri inalte, geometrice cu registre vericale deosebindu-se astfel de strazile clasice.
Cafenelele reprezentau in perioada interbelica o atractie importanta pentru trecatori animand bulevardul si crescandu-i gradul de reprezentativitate. Astazi cresterea indicelui de motorizare a facut ca spatiul odata repartizat pietonilor sa fie ocupat cu parcari improvizate iar zgomotul creat de automobile descurajeaza amenajarea oricarui tip de spatiu de socializare in aer liber. Numarul mare de automobile a facut necesara construirea unei parcari subterane cu rampe de acces amplasate pe spatiul pietonal ingustand astfel trotuarul si stanjenind circulaţia.
Latura dinspre Piata Universitatii inspre Piata Romana ofera bulevardului o perspectictiva cuprinzatoare in care se pot observa clar modificarile in timp, cea mai importanta fiind constructia hotelului Intercontinental si a Teatrului National un ansamblu compozitional de calitate in care cele doua cladiri de volum apropiat reusesc sa se puna in valoare una pe alta fara sa intre in concurenta fiecare avand propiul ei spatiu de influenta sustinut corelativ. Astfel spatiul spatiul functioneaza ca un intreg revolut marcand unul din capetele cunoscutului bulevard. Amprenta dezvoltarii mobiliitatii, mai ales al transportului auto individual a avut un cuvant greu de spus in organizarea ansamblului Pietei Universitatii, arterele de circulatie carosabila jucand rolul de adevarate bariere fizice pentru pietoni.
Cunoscutele panouri publicitare de azi, inexistente in perioada interbelica produc ceea ce se numeste poluare vizuala, distragand atentia trecatorilor astfel conferind spatiului un aer confuz si derutant. Reperele ajung sa isi piarda din semnificatie iar scara umana devine complet pierduta. Spatiile comerciale de la parterul blocurilor sunt elementele care anima bulevardul in zilele noastre si fac trecatorii sa uite de regimul inalt de construire sau de traficul aglomerat.
In perioada interbelica, simplitatea peisajului urban precum si gradul de uniformitate al materialelor si registrelor fatadelor favorizau o senzatie de echilibru care nu deranja vizual si nu isi pierdea din interes pe parcursul intregului bulevard.
Intersectia cu strada Batistei, marcata de o cladire mai inalta nu s-a schimbat mult in timp devenind doar mai agolomerata si agitata. Arhicunoscutele panouri publicitare isi fac aparitia pe aproape orice cladire pretabila pentru acest scop.
Imobilul Scala din Bucuresti a fost ridicat in anul 1935 si reprezinta o creatie a lui Rudolf Frankel, un arhitect de frunte al avangardismului din berlinul anilor 1930. Cladirea a fost destinata birourilor avand spatii comerciale la parter si adapostind in interior o sala pentru un cinematograf.
Volumul din stanga este definit de o structura de tip grila, slogan stilistic al adeptilor rationalismului pe cand volumul din dreapta reprezinta un manifest al noii estetici ca o critica a rationalismului si o noua abordare a functionalismului strict.
Sistemul de articulare al celor doua volume reprezinta simbolistica imbinarii intre un curent vechi si unul nou.
Semnificatia arhitecturala a imobilului Scala deriva din vguarea relatiei dintre volumele construite si spatiul adicaent, din consecintele proportiilor sale organice si din referintele subtile ale calitatii spirituale ale anilor 1930.
Importanta culturala a acestui imobil s-a pierdut in timp la fel intamplandau-se si cu renumitul prestigiu al artistilor de a tine un spectacol la unul dintre cele mai faimoase cinematografe din capitala.
Costul ridicat al chiriilor si al terenului fac din bulevardul Magheru cea mai scumpa artera din Bucuresti si una dintre cele mai scumpe artere din capitalele Europei, incurajand magazinele de lux si hotelurile prestigioase care atrag dupa sine o anumita comunitate de oameni. Firmele de top impreuna cu serviciile de calitate fac din acest bulevard o locatie buna pentru companiile multinationale care vor atrage investitii importante.
Surse :
Prof. dr. arh. Cristina Olga GOCIMAN, Cercet. Dipl.-Ing. (arh.) Maria BOSTENARU DAN , „Curs Riscuri“
– http://armyuser.blogspot.com/2009/08/imobilul-scala-1935.html
– http://romuluscristea.wordpress.com/2009/05/24/tragedia-de-la-blocul-carlton/
