Mai mult de jumătate din energie este utilizată pentru produsele cu grad inalt de prelucrare si ambalare. Pe “junk food”- chips-uri, gogosi etc. Aproximativ o treime este folosită pentru produse de origine animală, cum ar fi carne, ouă, lactate. A sasea parte merge pe cereale, fructe si legume, care sunt la baza unei alimentaţii echilibrate. Cu alte cuvinte, energia relativă pe care o investim in fiecare grup de alimente reflectă fix invers modul in care ar trebui sa mancam.
Producţia de alimente şi distribuţia lor necesită o cantitate uriaşă de energie- zece la sută din energia utilizată anual în Statele Unite a fost consumată de către industria alimentara. Trei calorii de energie sunt necesare pentru a crea o calorie de alimente comestibile. Asta in medie, desigur. Unele alimente necesita mai multa energie (carnea de vită de exemplu necesită treizeci şi cinci de calorii pentru fiecare calorie de carne de vită produsa) . Unii zic ca e mult. Altii ca e putin. Cert e ca practicile industriale ne-au condus la aceasta situatie.
Cu transportul cheltuim cea mai mica cantitate de energie, cand vine vorba de alimente. Cea mai mare parte se duce pe prelucrarea lor. Mai multa chiar decat pentru a le produce. Distanţa pe care alimentele călătoresc între fermă şi furculiţă are un impact redus asupra consumului de energie. Ca veni vorba de transport, calea maritima este cea mai economicoasa (masurata in cantitatea de energie consumata la tona de alimente transportata). Urmeaza trenurile de marfă, mai eficiente energetic decât camioane mari, care la randul lor sunt mai eficiente decât camioanele mici. Cel mai scump transport este normal, cel cu avionul. Noroc ca transportul aerian reprezintă mai puţin de 1% din transportul de alimente din SUA.
Aproximativ douăzeci şi trei la sută din energia utilizată în producţia de alimente este alocată de prelucrarii şi ambalarii. Alte 32 de procente se duce pentru conservarea si gatirea acestora.
