În ultimii doi ani şcolari am coordonat un proiect educaţional ce vizează aspecte legate de istoria comunităţii din care fac parte elevii, proiect ce s-a dovedit a avea impact pozitiv atât asupra principalilor beneficiari, elevii, asupra colegilor şi chiar asupra coordonatorului însuşi. Vi-l prezint astăzi ca model de bună practică, mai ales că este înscris ca proiect multi-anual aprobat la nivel de consiliu profesoral. Chiar dacă tema proiectului meu ţine de istoria locală bucureşteană, ea se poate modifica uşor, în funcţie de comunitatea locală căreia îi aparţineţi, fie ea urbană sau rurală.
Concret, proiectul de educaţie urbană „Micul Bucureştean” are drept obiectiv principal familiarizarea elevilor cu istoria, poveştile, clădirile reprezentative ale Capitalei noastre şi sensibilizarea lor la probleme de interes comunitar: protejarea monumentelor istorice şi a spaţiilor verzi, respectul faţă de valorile trecutului şi crearea unor modele estetice. Temele abordate (Legendele Bucureştilor: ciobanul Bucur, legenda Dâmboviţei, mănăstirea Cernica, mănăstirea Mihai Vodă; Curtea Domnească – scurt istoric, ceremonialul primirii solilor; Personalitatea lui Vlad Ţepeş în istoria oraşului: documentul din 1459, ziua Bucureştilor etc.) au ca scop să capteze interesul elevilor, care vor fi antrenaţi în cercetarea subiectelor, în organizarea de proiecte de cercetare şi excursii de studii, în realizarea unor lucrări şi referate. Prezentările şi dezbaterile din sălile de clasă sunt însoţite de excursii tematice în zonele reprezentative ale oraşului.
Grupul ţintă al proiectului vizează 100 de elevi anual, din clase diferite, care vor lucra împreună şi vor dezvolta sentimentul de apartenenţă la propria lor şcoală şi la comunitatea din care ea face parte. Elevii provin în general din vecinătatea instituţiei de învăţământ, aflată la periferia Bucureştilor şi din comunele din judeţul Ilfov. Nivelul de pregătire iniţială al elevilor este între scăzut şi mediu, un nivel destul de scăzut de cultură generală, o lipsă de interes faţă de probleme legate de trecut, o scăzută implicare în problemele comunităţii locale în care-şi desfăşoară activitatea în prezent. De asemenea, sistemul de valori personale al tinerilor, fie necesită o repoziţionare, fie nu este suficient definit. Justificarea acestei abordări se referă la nevoia de repere axiologice pentru copiii noştri.
Pot participa la proiect, în afara grupului ţintă şi diriginţii elevilor, dar şi părinţii interesaţi. Prezentările pot avea loc în laboratorul de informatică al şcolii, utilizându-se fotografii, prezentări power point, internetul.
Excursiile pe teren se fac cu grupe mici de elevi, 15-20, după programul şcolar. Se va utiliza un aparat de fotografiat pentru surprinderea celor mai reprezentative momente ale excursiei. La finalul proiectului se poate realiza o expoziţie de fotografii cu zonele şi monumentele oraşului. Se vizitează la fiecare ieşire în oraş un muzeu. Sunt preconizate câte 6 excursii pentru fiecare grup pe parcursul unui an şcolar.
Dezvoltarea de proiecte comunitare este, credem, cea mai complexă metodă de educaţie. Aplecarea spre istoria comunităţii din care elevii fac parte, spre problemele ei din prezent, prin participarea la acest proiect de istorie locală fac din elevi participanţi activi la viaţa comunităţii, dezvoltată atitudinea civică şi abilităţile fiecăruia. La finalul proiectului elevii pot să-şi îmbunătăţească înţelegerea asupra spaţiului şi timpului în care trăiesc, conştientizând nevoile individuale cu care se confruntă ei, alte persoane, comunitatea în general.
Apelul la istorie şi la valorile ei, arhitecturale sau religioase, păstrate de-a lungul timpului în cadrul comunităţii permit creşterea stimei de sine asupra elevilor, care îşi repoziţionează poziţia faţă de şcoala lor sau faţă de alte şcoli din apropiere şi mai ales faţă de spaţiul cu valenţe istorice din vecinătatea unităţilor de învăţământ. Se pot realiza materiale de prezentare, baze de date pe tema in discuţie, se pot stoca fotografii pentru portofolii, se pot stabili echipe de proiect din mai multe şcoli care să colaboreze. Pot fi întocmite articole, care pot fi publicate pe internet, se poate realiza un site de prezentare a proiectului.
Vă urăm succes şi dumneavoastră în cazul în care iniţiativa noastră v-a dat idei!
