Gara regală din Curtea de Argeș – Se numește așa pentru că toți regii României înmormântați în catedrala din Curtea de Argeș au fost aduși cu trenul. Cortegiul funerar se îmbarca la București, în gara de la Mogoșoaia și cobora la Curtea de Argeș, apoi, pe un afet de tun se îndrepta spre celebra biserică din oraș, devenită necropolă regală.
Astăzi, după mai bine de 100 de ani, deși de o frumusețe aparte și aflată pe lista monumentelor istorice, gara este aproape părăsită de călători, pentru că trenurile care circulă pe ruta Curtea de Argeș-Pitești sunt printre cele mai vechi din țară, iar biletele sunt mai scumpe decât la maxi-taxi. S-a vorbit chiar despre închiderea definitivă a gării din cauza activității scăzute, doar 12 trenuri de marfă și călători tranzitând zona în 24 de ore.
De istoria acestei gări sunt legate numele celebre ale trecutului nostru. Gara din Curtea de Argeș a fost ridicată în timpul regelui Carol I, în perioada de glorie a arhitecturii din România, care a definit un adevărat stil arhitectural feroviar românesc. După 1911 acest stil de construcție, până atunci somptuos, îngrijit, original a fost considerat pea scump pentru un edificiu public și a fost abandonat. Inginerul care a coordonat întregul ansamblu de lucrări (linia ferată Pitești-Curtea de Argeș, gările Bascov, Merișani, Băiculești, Curtea de Argeș, cantoane și alte elemente de construcție specifice) este la fel de celebru. Elie Radu, licențiat al Politehnicii din Bruxelles este considerat un adevărat artizan al căilor ferate române, în întreaga sa activitate proiectând mai bine de 650 km de cale ferată, poduri, viaducte etc.
Pe plăcuța care identifică clădirea drept monument istoric apare data finalizării ca fiind 1880 (în alte surse este trecută 1898) precum și numele arhitectului italian Giulio Magni, autor și a altor construcții feroviare românești (gările Comănești, Brusturoasa), dar și a unor clădiri celebre din București (Hala Traian, palatul Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun, Școala Mavrogheni de pe strada Monetăriei).
Gara Curtea de Argeș are o frumusețe deosebită (într-un top al celor mai frumoase gări din România apărut în 2013 este pe locul 6). Stilul de construcție este neoromânesc (inițiat de celebrul arhitect Ion Mincu). Ferestrele și ușile au ancadramente din ceramică smălțuită policromă executate de meșteri italieni, la fel și decorațiile exterioare. Console de lemn forjat, bogat ornamentat dau un plus de originalitate. Pentru învelirea acoperișului s-au folosit solzi de ardezie.
Gara din Curtea de Argeș are o soră geamănă, la fel de frumoasă – cea din Comănești, Bacău, la rândul ei replică a Gării Lausanne, Elveția.
© Copyright - Bucurestii Vechi si Noi