Civilizaţia osiriană este denumirea dată uneia dintre cele mai dezvoltate şi sofisticate civilizaţii care au existat pe Pământ. Această civilizaţie se presupune că a existat în urmă cu 15.000 de ani în urmă, fiind contemporană cu cea atlantă.
Expansiunea dar şi puterea economică şi tehnologia pe care se baza au fost punctele forte pentru dezvoltarea excesivă a unei civilizaţii de mult dispărute. Zeci de oraşe imense, drumuri impresionante şi structuri arhitecturale unice sunt doar câteva dintre elemente reprezentative pentru tot ceea ce a însemnat o civilizaţie înfloritoare.
Fondatorul imperiului osirian a fost Osiris. În istoria antică egipteană, Osiris este descris ca fiind fiul zeiţei cerului, Nut şi al zeului Pământului Geb. Osiris a fost căsătorit cu Isis şi au avut un băiat pe nume Horus.
Osiris a fost fratele lui Nepthys, zeiţa egipteană a morţii, şi Set, zeul egiptean al haosului şi dezordinii. Numele de Osiris provine din egipteană veche, “Uşar” sau “Asar” şi semnifica “cel care vede tronul”. Aceasta traducere se bazează pe faptul că Osiris era reprezentat de două hieroglife ce arata un tron şi un ochi dar şi un al treilea ce îl desemnează pe Dumnezeu.
Civilizaţia osiriana se întindea pe o porţiune imensă de pământ, ce cuprindea o vale imensă care în prezent este ocupată de Marea Mediterană şi se întindea până unde Deşertul Sahara îşi găseşte limitele sudice în prezent. Un teritoriu vast, al cărui structura diferea cu mult faţă de ceea ce este în prezent.
