Sa traiesti in secolul XXI, intr-un oras mare si extrem de aglomerat, aflat in plin proces de modernizare, si sa nu cunosti riscurile zgomotelor ambientale, inseamna sa te expui unor modificari de ordin distructiv asupra starii fizice si psihice. Astfel, dinamismul si agitatia regasite in mediul auditiv exterior pot cauza stari de neliniste, dereglari de somn, probleme cognitive si auditive, hipertensiune arteriala, ritm cardiac mai inalt, ceea ce inseamna cresterea riscului de a depista boli cardiovasculare.
Exista si alte efecte ale zgomotului precum: disconfortul, invatarea, comportamentul social (studiile arata ca oamenii expusi la zgomote devin necomunicativi, inchisi, mai putin intelegatori si disponibili in a-si ajuta semenii sau vecinii).
Intregul univers in care omul isi desfasoara activitatea este afectat de efectele negative ale zgomotelor din jurul sau. In acest sens, zgomotele pot afecta comunicarea interumana si pot perturba sisteme complexe si circuite de activitati. Zgomotul nu este, insa, doar o perturbatie sonora, ci se prezinta si sub forma unei atenuari a undei acustice purtatoare a mesajului, ce diminueaza sansele acestuia de a fi corect perceput. Acesta este si motivul pentru care „vata purtata in ureche din motive speciale, peretii fonoizolanti, o caciula trasa adanc pe cap sau chiar vorbirea in soapta constituie surse de bruiaj, deoarece, la limita, zgomotul cel mai <>sa ia insusi chipul tacerii” (Mihai Dinu, Comunicarea. Repere fundamentale, Bucuresti, Editura Algos, 2000, p.29).
O forma aparte de zgomot, considerara omniprezenta in interactiunea cu semenii nostri este autobruiajul psihologic, ce reprezinta o bariera perceptiva ce are caracter paradoxal, intrucat isi datoreaza existenta nu unor limite organice sau functionale ale dispozitivelor noastre de receptie si de prelucrare a informatiilor primite din mediul inconjurator, ci, dimpotriva, unei capacitati de procesare a acestora.
Constientizand importanta detinerii unui control asupra zgomotelor perturbatoare din jur, Primaria Municipiului Bucuresti si compania Enviro Consult au gandit o strategie de monitorizare a surselor, efectelor si principalelor probleme-cheie intalnite.
Compania Enviro Consult este partenera a grupului Bruel&Kjaer Sound&Vibration Measurement AIS, lider mondial in domeniul aparaturii si aplicatiilor dedicate zgomotelor si vibratiilor. Misiunea dominanta este aceea de a proteja omul de efectele nocive ale zgomotului ambiental. Din anul 2010, Enviro Consult este inscrisa in Registrul National al Persoanelor Fizice si Juridice care elaboreaza Raportul privind impactul asupra mediului (RIM) si Bilantul de mediu (BM) la pozitia 249. In portofoliul de clienti, apar institutii precum: INCDMF Cefin Bucuresti, INCERC Bucuresti, Primaria Municipiului Bucuresti, Universitatea de Arhitectura „Ion Mincu”, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Universitatea Politehnica Bucuresti etc.
La nivelul municipiului Bucuresti, au fost intocmite o serie de harti de zgomot, ce aveau ca obiectiv principal identificarea unui nivel statistic al zgomotului in oras, in special al zgomotului ambiental provenit din traficul rutier.
Municipiul Bucuresti este primul oras din Romania ce a gandit prima strategie ce vizeaza intreaga suprafata a orasului pentru combaterea zgomotului. Guvernul a cerut harta de zgomot in 15 luni, aceasta costand 1,5 milioane de euro si poate fi folosita pentru a realiza o strategie pe plan national a zgomotului.
Planul de actiune propus de compania Enviro Consult a inclus un sistem de monitorizare a zgomotului produs in medii precum: baruri, cluburi, lucrari de intretinere a drumurilor si diverse alte constructii efectuate. Acestea urmau a fi masurate de Garda de Mediu, Primaria Municipiului Bucuresti, primariile de sector, Autoritatea de Sanatate publica si multi altii.
Un alt sector vizat era cel reprezentat de zgomotul produs de traficul rutier din Bucuresti. Efectele stabilite erau numeroase si afectau comunicatiile si alte activitati prin cresterea nivelului de stres. Mai mult decat atat, muzica din masinile conducatorilor auto perturbau programul locuitorilor capitalei si puterea acestora de concentrare (minimizarea problemelor legate de zgomot reprezinta un act de echilibru social). In urma cercetarilor specializate, compania Enviro Consult a stabilit faptul ca nivelele de zgomot sunt de multe ori mai mari acolo unde cladirile si mijloacele de transport sunt concentrate. Cu toate acestea, zonele linistite, protejate de traficul rutier si feroviar pot fi gasite in zone cu densitate mare de populatie, in timp ce dezvoltarea suburbiilor, mai „aerisita” poate conduce la o raspandire mai mare a zgomotului, erodand linistea aparenta.
Politicile vechi de planificare urbana ce se bazau pe segregarea spatiala a locuitorilor si a transportului nu pot ajuta municipiul Bucuresti sa castige din beneficiile unui oras compact. Strazile aglomerate, coridoarele feroviare si cele aeriene sunt principalele surse de poluare acustica a Bucurestiului.
Directiva de zgomot urban 2002/49 ajuta la schimbarea modului in care este perceput zgomotul, iar Guvernul Romaniei a facut toti pasii necesari in vederea implementarii acestei directive in legislatia romaneasca. Aceasta include cartografierea principalelor surse si zone in care exista poluare fonica, modalitate de stabilire a efectelor adverse, tehnici pentru a imbunatati sau a conserva conditiile existente, analize economice si prioritizarea actiunilor.
Primaria Municipiului Bucuresti a identificat 3 prioritati in acest sens:
- Asigurarea unor suprafete de rulare de calitate pe strazile din Bucuresti
- Asigurarea unor interdictii aeriene pe timp de noapte deasupra orasului
- Reducerea zgomotului printr-o planificare si proiectare mai buna a locuintelor.
Toate acestea reprezinta motivatii in vederea actionarii in urmatoarele directii:
- La nivelul strategiei implementate
- La nivelul reglementarilor de orice tip
- In ceea ce priveste aplicarea
- Oferirea stimulentelor
- Investitii.
Planul de management al zgomotului a presupus:
- Minimizarea generarii de zgomot la sursa (exemplu: folosirea vehiculelor electrice sau cu celule de combustibil in loc de vehiculele de tip diesel)
- Limitarea propagarii sau transmisiei zgomotului pe „calea de transmisie” (exemplu: ridicarea unei bariere pe marginea unui drum aglomerat).
Masurile propuse au vizat existenta unor vehicule silentioase, reducerea traficului si alocarea spatiului stradal necesar, o mai buna calitate a lucrarilor de reparatii si intretinere a strazilor, carosabil realizat din materiale fonoabsorbante, plantarea de arbori, ce sunt considerati adevarate bariere sonore, dar si izolarea fonica a cladirilor.
