ATUNCI ŞI ACUM: Stadionul Republicii

Stadionul Republicii a fost una dintre arenele sportive vestite ale Capitalei. Stadionul, sub numele ONEF (Oficiul Naţional pentru Educaţie Fizică), a fost inaugurat în primăvara anului 1926, când echipa naţională de rugby a României a susţinut două meciuri contra selecţionatei militare franceze. Unica tribună, alcătuită din gradene improvizate, de lemn, aşezate direct pe panta accentuată a terenului de pe Dealul Spirii, permitea accesul spectatorilor la partea superioară, de pe o stradă ce debuşa în str. Uranus.

Modernizarea stadionului s-a făcut după 1930. Contribuţia arhitectului Horia Creangă a fost, înainte de toate, la realizarea unei mari tribune cu structură de beton armat, parţial acoperită, rezultat al colaborării cu inginerul Mihai Gheorghiu. Proiectul tribunei principale preia cu multă naturaleţe diferenţa de nivel dintre terenul de joc şi incinta ONEF, în timp în partea dinspre fosta str. Izvor a stadionului, tribunele erau exprimate printr-un perete continuu, ritmat doar de accese. 

Dincolo de performanţa inginerească a structurii – tribuna având o copertină în consolă cu deschidere de peste 14 metri – semnificativă din punct de vedere arhitectural este formula plastică adoptată pentru faţada acesteia, logica adaptării la teren, asigurarea accesului publicului şi utilizarea cu maximum de eficienţă a spaţiului de sub gradene, acolo fiind amplasate vestiarele, sălile de antrenament, de forţă şi toate celelalte anexe necesare sportivilor. Tribuna, lungă de circa 200 de metri, închidea latura de nord a unei piaţete alungite (prin care se făcea şi accesul spre gradene şi partea oficială), conform volumului „Horia Creangă, omul şi opera” (Editura Tehnică, 1980).

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, stadionul a fost afectat de un incendiu, dar a fost reconstruit în perioada comunistă şi, în pofida inaugurării Stadionului „23 August” – actuala Arenă Naţională – vechea arenă a rămas o atracţie, notează site-ul http://presamil.ro/.

Redenumit Stadionul Republicii, acesta a fost martorul multor momente istorice, precum evoluţia atletului ceh Emil Zatopek, ori a Iolandei Balaş-Soter. Ea a doborât nouă dintre cele 14 recorduri mondiale din carieră, la săritura în înălţime, pe Republicii. De altfel, în 1948, la redeschidere, prima competiţie organizată pe Republicii a fost Campionatul Internaţional de Atletism al României. În anul 1962, România a organizat Campionatul Mondial feminin la handbal în şapte, iar tricolorele, sub comanda antrenorului Constantin Popescu-Pilică, aveau să devină, în premieră, campioane mondiale la această variantă de joc.

Fotbalul a consemnat meciuri memorabile pe Republicii – atât echipa naţională, cât şi echipele de club din Bucureşti. În total, echipa naţională de fotbal a României a disputat 42 de meciuri pe Republicii, tot aici decernându-se, în 22 de cazuri, trofeul Cupa României. Alte discipline sportive care au avut stadionul Republicii ca scenă de desfăşurare au fost box, judo, baschet, tenis sau badminton.    

Poza 1 – Stadionul Republicii din Capitală, 1967./Autor: ANGHEL PASAT/Credit: AGERPRES/FOTO/ARHIVA      

Poza 2 – Palatul Parlamentului, 2023. /Autor: ALEX MICSIK / Credit: AGERPRES FOTO


În apropiere de Stadionul Republicii se aflau, la acea dată, Muzeul Militar Naţional, Teatrul Armatei, Editura Militară. La 13 octombrie 1984 este consemnată dispariţia fizică a Stadionului Republicii, la ordinul conducerii PCR din acea vreme, precizează site-ul http://presamil.ro/. 

Stadionul Republicii a fost distrus în anii ’80 (ordinul de demolare a fost semnat în 13 octombrie 1984), pentru a face loc construirii Casei Poporului (actualul Palat al Parlamentului), stadionul fiind acoperit cu pământ, peste care s-a pus o dală de beton. Au fost distruse clădirea tribunei principale şi cea mai mare parte a gradenelor.

În prezent, acolo se află un garaj subteran al Camerei Deputaţilor. Prin porţile dinspre strada Izvor se mai poate vedea un zid cărămiziu, care a aparţinut unei tribune din vechea arenă, menţionează site-urile https://uranusacum.ro/, https://descoperasectorul5.turismistoric.ro/. AGERPRES/