Grădinile pierdute din Bucureşti- imagini din perioada în care oraşul era format 50% din verdeaţă

De către

01/04/2015

Dacă nu vă puteţi imagina o perioadă în care Capitala noastră era formată în proporţie de aproape 50% din spaţii verzi, iar bucureştenii aveau la dispoziţie o sumedenie de grădini în care să se relaxeze, expoziţia „Grădini pierdute din Bucureşti”, deschisă la Palatul Suţu, îşi propune să atragă atenţia asupra oazelor de verdeaţă pierdute, prin imagini de arhivă, planuri şi scheme informative.

Expoziţia este organizată de Cerasella Craciun, doctor în arhitectură şi profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti.

„Proiectul este realizat împreună cu colegi şi studenţi şi dorim să îl prelungim, pe măsură ce găsim noi informaţii. Am dorit să atragem atenţia asupra unor spaţii verzi care s-au pierdut şi care nu mai pot fi recuperate. Existau grădini şi lângă noi- pe locul Universităţii de Arhitectură, dar şi unde acum vedem Teatrul Naţional din Bucureşti.”, a povestit miercuri Cerasella Craciun, în cadrul vernisajului organizat la Muzeul Municipiului Bucureşti- Palatul Suţu.

Directorul muzeului, Adrian Majuru, a subliniat că şi Palatul Suţu s-a bucurat, în trecut, de o grădină bogată, adăugând totodată că Bucureştiul în sine era aproape pe jumătate format din spaţii verzi.

„Muzeul Municipiului Bucureşti e bucuros să găzduiască această expoziţie şi să aibă alături Universitatea de Arhitectură şi Urbanism. Studenţii Universităţii sunt în prezent implicaţi şi în remodelarea expoziţiei permanente de la etaj.”, a completat acesta.

CE GRĂDINI SUNT PREZENTATE ÎN EXPOZIŢIA DIN CURTEA PALATULUI SUŢU:

În vestul oraşului vechi, unde se află biserica Sf. Elefterie Vechi, a existat o vastă zonă împădurită, care se întindea până pe Dealul Cotrocenilor. După 1850, o parte din această zonă verde a devenit grădina Zdrafcu, aflată în zona actuală a Monumentului Eroilor Sanitari. Către 1870, în grădina Zdrafcu a fost amenajată o sală mare de dans, sală care găzduia şi un teatru. Grădina dispare treptat după primul război mondial în urma lotizărilor cauzate de extinderea oraşului.

Sistemul Verde al Municipiului Bucuresti, pe planurile istorice- de la 1921 la 1938

În apropierea ei, pe malul celălalt al Dâmboviţei, unde este Facultatea de Drept se afla grădina Procopoaiei, care urca şi pe Calea Plevnei.

La intersecţia Căii Plevnei cu bulevardul Regiei se afla grădina Scufa, a cărei perioadă de glorie a fost undeva între 1850 şi 1900. După primul război mondial a dispărut într-un teren viran „unde-şi păstrează furagiul Regimentul de Escortă”, deoarece în apropierea ei se afla Manutanţa Armatei.

Una dintre marile grădini dispărute a Bucureştiului a fost aceea numită Belvedere şi care s-a aflat între actuala stradă Mircea Vulcănescu (fostă Fracmazon) şi cartierul Gării de Nord. A fost una dintre primele grădini publice creată ad hoc, martoră a modernizării costumelor şi a manierelor. Începând cu 1870 dispare cu repeziciune pe măsură ce apar Spitalul şi Muzeul Militar, Gara de Nord şi cartierele aferente.

Alte grădini dispărute, din centrul Bucureştiului:

♦ grădina Oteteleşanu din zona Palatului Telefoanelor;