Sunt unul dintre oamenii ăia care dacă nu înfulecă ceva dimineața, atunci când l-a lovit primul contact cu realitatea, nu funcționează toată ziua și îi mai scoate și pe alții din sărite, plângându-se, așa că ziua perfectă începe cu masa plină, să am de unde alege. La un moment dat credeam că trăim ca să mâncăm. Mi-a trecut. Acum mănânc ca să trăiesc.
Am, oricum, un ritual gastronomic care include obligatoriu mâncarea gătită, dar uite că văd un studiu al Exact Cercetare și Consultanță care spune că noi percepem mâncarea gătită drept mai sănătoasă fiindcă e un soi de moștenire de familie, un obicei pe care-l urmăm pentru că așa suntem obișnuiți din moși strămoși.
Am fost certată de cei care-mi gustă mâncărurile, că ce, mănânc ca bolnavii, de ce nu pun condimente, de ce nu sărez mai mult, dar studiul ăsta parcă a fost făcut să mă apere, să le-o trântesc, căci Denisa Iacoboaea, coordonatorul studiului, susține că „chiar dacă mâncarea gătită este considerată sănătoasă, trebuie subliniat însă faptul că aceasta este una sățioasă, condimentată și, mai ales, bogată în grăsimi”.
Ceea ce poate că n-o să vă pară de rău să aflați decât dacă faceți parte dintre cei care vor să aibă un stil de viață sănătos și consideră că mâncarea sănătoasă e aia care știi că n-are zahăr, grăsimi, E-uri, e neprocesată, după cum mai zice studiul.
De cele mai multe ori ne-o cumpărăm de la țărani, verde, proaspătă, curată.
Dar și aici avem o problemă, am mers acum câteva luni în grădina unui nene care vindea roșii în piață și avea trei straturi, îmi arată că unul dintre straturile cu roșii este pentru consumul familiei, iar celelalte sunt stropite și injectate cu substanțe, iar când i se părea că nu e destul de roșie, îi dădea el de cap, că nu-i bai.
Și aici apare problema, că nu mai știi ce să mănânci și cât de sănătos e, mai ales că modificarea genetică a plantelor se face din moși strămoși, iar știința o ridică-n slăvi, asigurându-ne că n-ar trebui să avem de ce să ne îngrijorăm, că am putea scăpa de posibila criză alimentară dacă avem hrană multă la costuri mici, așa că mai bine ciocnim niște pahare în cinstea progresului, că altfel suntem ignoranți, numai cei care nu sunt informați critică, și așa mai departe.
Dar cei de la Exact Cercetare și Consultanță n-au venit să-mi dea peste nas că vai cât de sănătoasă e mâncarea, ci să prezinte modul de viață al oamenilor, care se pare că nu e tocmai ăla care trebuie.
Micul dejun, considerată cea mai importantă masa a zilei, este, din cauza lipsei timpului, cel mai neglijat. Cei mai mulți respondenți afirmă că preferă să sară peste micul dejun ori să îl înlocuiască cu ceva care se servește rapid, de exemplu: un măr, un covrig, iaurt cu cereale, dar cel mai des cu cafea.
Prânzul este asociat de cele mai multe ori cu o masă caldă. Fie că vorbim despre mâncare gătită în casă sau cumpărată/comandată, mâncarea de la prânz trebuie să fie caldă și sățioasă, fiind pentru mulți prima masă a zilei și cea mai respectată, asta fiindcă persoanele care au muncă de birou au o pauză pentru a servi mesele principalele.
Cina, asociată de cele mai multe ori cu timpul dedicat familiei, este preferată ca o masă ușoară, mai mult ca o gustare, totuși lipsa timpului îi face pe respondenți să-și încalce principiile consumând orice, fără să le pese de restricții.
Pe lângă mesele principale ale zilei, gustările sunt regăsite frecvent în meniul zilnic al respondenților. În zilele agitate, gustările dintre mese le înlocuiesc chiar pe acestea. Astfel, înainte de prânz, românii își potolesc foamea cu fructe și “ronțănele”, iar după ora prânzului sunt preferate dulciurile și fructele/semințele uscate, mai spune Denisa Iacoboaea
Și dacă mănâncă astfel, respondenții studiului au cu totul alte idei când vine vorba despre situația ideala. Pentru micul dejun ar trebui mâncate – sau așa spun unele teorii – alimentele bogate în nutrienți (calorii, proteine, carbohidrați), ce pot asigura energia pentru întreaga zi, prânzul ar trebui să conțină două feluri de mâncare – o ciorbă/ supă și carne cu garnitură. Ultima masă a zilei este văzută însă de respondenți ca una compusă dintr-o mâncare slabă caloric, ușor de digerat, pentru a nu avea efecte negative asupra organismului/ sistemului digestiv pe parcursul nopții (supă, lactate ușoare, pește etc.).
Cele mai multe îngrijorări sunt în ceea ce privește cantitatea E-urilor, a conservanților conținute de produse, a numărului de calorii, a cantității de zahăr, a hormonilor de creștere dar și a provenienței produselor.
Principii dezirabile privind o alimentație sănătoasă
- Calitatea alimentelor/ produselor să se traducă prin naturalețe, prospețime, lipsa conservanților/ E-urilor, cantități mai mici de adaosuri de zahăr și grăsimi
- Nivelul de procesare să fie cât mai redus
- Orientarea spre alimente ce provin de la furnizori siguri,”de la țărani”
- Respectarea momentelor de consum ale anumitor alimente (spre exemplu, produsele cu un nivel crescut de nutrienți trebuie consumate în prima parte a zilei)
- Combinarea corectă a alimentelor (doar alimentele care au același timp de digestie pot fi consumate împreună)
- Respectarea celor trei mese principale ale zilei și a gustărilor dintre acestea
Fructele și legumele primesc eticheta de ”sănătos” doar atunci când sunt în stare proaspată/ naturală și sunt cumpărate de la o sursă sigură (piață, țărani). Produsele lactate sunt de asemenea menționate ca fiind sănătoase, în special iaurturile și brânzeturile. Acestea trebuie să conțină o cantitate medie de grăsime (nici dietetice, nici cu nivel maxim).
La rândul lor, ouăle și carnea sunt văzute tot ca produse care nu trebuie să lipsească dintr-un stil alimentar sănătos. Pentru carne, este preferată cea slabă albă sau roșie, fiind însă considerată a fi sănătoasă doar dacă este ”curată, de curte”. Carnea din comerț, în special cea de pui și pește, inspiră ideea de injectare cu hormoni, respectiv metale grele etc.
Privind, de această dată, spre gustări, cerealele integrale sunt considerate a fi sănătoase și ideale pentru micul dejun, în combinație cu produsele lactate, deoarece nu conțin aditivi, adaos-uri de zahăr etc. Important de menționat este faptul că acestea sunt percepute ca fiind sigure atunci când sunt cumpărate de la plafar. În fapt, combinația cereale cu lapte nu e considerată fericită de unii nutriționiști, care indică laptele de soia sau apa.
Germenii (de grâu, ovăz, ceapă, ridichi) au început să fie la mare căutare datorită conținutului ridicat de vitamine. Sunt considerate ca fiind alimente sănătoase, deoarece pot fi consumate în stare naturală.
În fine, produsele apicole (mierea, polenul) sunt asociate cu ideea de „tratament” (de exemplu pentru întărirea sistemului imunitar), în timp ce semințele (nuci, caju, migdale) și fructele uscate dau startul noului trend în materie de alimentație sănătoasă, fiind considerate ideale pentru gustările dintre mese sau pentru micul dejun.
Bun, și atunci între atâtea dileme și întrebări chiar suntem ceea ce mâncăm?
sursa-http://www.businesscover.ro/
