Deşi metroul sărbătoreşte 35 ani de la inaugurare pe 19 noiembrie, primele planuri privind construcţia unei linii de transport în comun în subteran au apărut în urmă cu 106 ani, când Dimitrie Leonida, un tânăr student care avea să devină o somitate în domeniul ingineriei europene, a conceput, în anul IV, proiectul „Metropolitanului din București”, fiind printre cei dintâi care au propus construirea unei rețele de metrou în București. Ideea lui revoluţionară a prins contur abia după câteva zeci de ani. Rețeaua de metrou din Capitală s-a remarcat, încă din primii ani de la începerea lucrărilor, printr-un ritm accelerat de construcţie, şi a ajuns, între timp, să fie mai mare decât rețelele similare din Praga, Amsterdam sau Budapesta. Azi, după 35 de ani de la inaugurarea primului tronson de metrou, în subteranul bucureştean circulă, zilnic, peste 600.000 de călători, iar în prezent se fac lucrări la două magistrale de metrou, Magistrala 5, tronsonul Râul Doamnei – Eroilor 2, ce va deservi 300.000 de locuitori, şi la extinderea Magistralei 4 cu alte două staţii. În cei 35 de ani de activitate, numărul celor care au călătorit cu metroul din Bucureşti echivalează cu circa 64,5% din populaţia globului.
La doar un an după ce studentul Dimitrie Leonida a conceput proiectul „Metropolitanului din București”, cu linia principală Gara de Nord-Sf. Gheorghe-Calea Moșilor și ramificația Sf. Gheorghe-Filaret, au apărut primele tentative cu privire la construirea unei reţele de transport în comun în subteran în Capitală. În anii 1909 – 1910, s-au purtat negocieri cu belgienii de la Siemens & Halske pentru concesionarea construirii liniilor de tramvai. Inginerii Dimitrie Leonida și Elie Radu, pe atunci membri ai Consiliului Tehnic al Bucureştiului, propuneau construirea metroului, deoarece sumele cerute de firma belgiană pentru liniile de tramvai erau foarte mari și ar fi putut acoperi costurile metroului.
Propunerea a fost reluată în 1929 – 1930, când s-a pus în discuţie Planul de sistematizare a Capitalei, în cadrul comisiei conduse de arhitectul Duiliu Marcu, dar proiectul nu a fost pus în practică.
În perioada 1936 – 1940, când în Capitală s-a dat startul unor ample lucrări de modernizare, printre care şi amenajarea salbei de lacuri pe râul Colentina și acoperirea râului Dâmbovița cu un planșeu de beton în zona Palatului de Justiție, a revenit în discuţie ideea construirii metroului pentru fluidizarea traficului de călători într-un oraș cu aproape 1 milion de locuitori. Însă, odată cu izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, inițiativa a fost lăsată de izbelişte.
Foto: compania
sursa-http://www.b365.ro/record-mondial-stabilit-de-metroul-din-capitala-ce-nu-stiati-despre-orasul-de-sub-bucuresti_219434.html
