Pe strada Henri Coandă, în apropiere de Calea Victoriei, există câteva case de epocă cu povești care care au fost demult uitate, printre acestea se află și casa Macca, monument de arhitectură lăsat în paragină.
Clădirea cu un singur etaj este situată pe Strada Henri Coanda, nr. 11, imediat lângă Ambasada Italiei. Este construită într-un stil eclectic, cu o mare varietate de forme si ornamente, fiind încărcată cu elemente în stilul art nouveau (în special ornamentele din fier).
Diplomatul şi dramaturgul Alexandru G. Florescu, doctorul George Severeanu, unul dintre primii medici radiologi din România, şi Constantin Argetoianu, fost preşedinte al Consiliului de Miniştri în 1939, locuiau altădată aici, în casele de pe strada Henri Coandă.
La actualul număr 11, vecini le erau colonelul Petre Macca, erou al Războiului de Independenţă, şi soţia lui, Elena. Clădirea a fost construită la începutul anilor 1890, după planurile arhitectului Ion D. Berindey, şi poartă numele proprietarilor de atunci, Colonelul Petre Macca şi soţia sa Elena: Casa Macca.
De la un monument istoric cu o valoare estetică şi arhitecturală inestimabilă, clădirea a fost lăsată să ajungă într-o stare avansată de degradare. Casa Macca găzduieşte în prezent Institutul Naţional de Arheologie Vasile Pârvan.
Casa celor doi soţi este „o mărturie a valului de europenizarea a Bucureştiului în vremea lui Carol”, povesteşte azi dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu, cercetător ştiinţific la Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti şi preşedinta Asociaţiei A.R.A, pentru Gândul.
„Arhitectura Casei Macca este caracteristică unui grup de reşedinţe din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Întâlnim elemente baroce şi clasicizante, pictură simbolică, romantică, mobilier neo-gotic… Suntem în plin amestec de stiluri! Spre exemplu, se construia Catedrala Sf. Iosif în perioada aceea, care este neo-gotică. E foarte interesant, e o epocă superbă, care dacă ar rămâne vizibilă în Bucureşti, oraşul acesta ar fi o încântare”, a a precizat dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu.
Elena Macca, proprietara casei, s-a stins din viaţă în 1912, la şapte ani după moartea soţului ei. A donat însă locuinţa de pe fosta stradă Cosma – actuală Henri Coandă -, prin testament, Casei Şcoalelor. Două decenii mai târziu, când Nicolae Iorga ocupa funcţia de prim-ministru, Casa Macca devenea sediul Muzeului Naţional de Antichităţi – transformat ulterior în Institutul De Arheologie „Vasile Pârvan”.
„Poveste urbană” este un proiect ce-și propune să lanseze o invitaţie către publicul bucureștean să descopere casele vechi și istoria lor. Lansat de Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, proiectul „Poveste urbană” îşi propune să scoată la lumină poveştile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale, care se pierd însă cotidian.
sursa-http://www.b365.ro/povestea-urbana-a-casei-macca-din-bucuresti-foto_212019.html
