Romania intre leu si euro. Cat de mare e urgenta? Cazul sloven (II)

In prima parte a acestui materil  am vazut ca nu e bine sa iti setezi aderarea “de urgenta” la euro, mai ales ca viitorul Uniunii Monetare in actuala ei forma se afla intr-o ceata densa.  Niciuna din tarile cu derogare nu se grabeste, ba unele chiar si-au negociat amanari ale procesului . Drept este ca e bine sa iti propui un anumit calendar si sa te tii de el cu dintii, ceea ce e o alta discutie. Simplificat, ca sa poti adopta euro, ai nevoie de cateva conditii: sa fii in linie cu cerintele Maastricht, apoi sa intri in ERM II unde stai doi ani (dar sunt state care au zabovit si 7 ani) dupa care inaintezi cererea formala, iar daca aceasta -dupa ce e verificata- e “aprobata”, esti admis. In paralel se desfasoara o ampla campanie de constientizare a populatiei si a companiilor, campanie care de regula devine mai agresiva cu un an si jumatate inaintea aderarii. Bannere, emisiuni radio-tv, chiar show-uri tv in anumite tari, caravane mobile, brosuri, expozitii prin Mall-uri, pe scurt cateva milioane de euro cheltuiti pentru ca oamenii sa fie informati. Urmeaza partea cea mai dificila- cea privind logistica si aprovizionarea cu moneda unica, schimbarea bancomatelor, samd. Sa luam cazul Sloveniei.

• Intra in UE in 2004
• In mai 2004 intra in ERM 2
• In ianuarie 2005 lanseaza planul national de trecere la euro
• Depune cererea formala in martie 2006
• In ianuarie 2007 trece la euro
• Capitala: Ljubljana
• Suprafata: 20 273 km²
• Populatia: 2 milioane

Planul general al Sloveniei pentru trecerea la moneda euro se bazează pe aşa-numitul scenariu „Big-bang” , în cadrul căruia bancnotele şi monedele euro sunt introduse în aceeaşi zi cu adoptarea monedei euro (1 ianuarie 2007 în cazul Sloveniei).Mai exista si scenariul “Madrid”, despre care vom vorbi in episodul urmator

• Perioada de dublă circulaţie a fost de doua saptamani( 1-14 ianuarie 2007). Întrucât ţara lor este vecină cu două ţări din zona euro (Italia şi Austria), cei mai mulţi cetăţeni sloveni erau deja familiarizaţi cu moneda euro cu mult timp înainte ca aceasta să devină moneda lor naţională.

• Banca Sloveniei a primit din rezervele logistice ale Eurosistemului un total de 94,5 milioane de bancnote cu valoarea nominală de 2,175 miliarde. Monetăria din Finlanda a furnizat un total de 296,3 milioane de monede euro cu valoarea nominală de 104 milioane de euro.
• Banii (numai monedele cantareau 1.500 de tone) au fost transportati in convoaie auto pazite armat, cu trasee secrete pentru a nu fi atacate.

• Operaţiunile de alimentare anticipată a instituţiilor de credit cu monede euro au început la 25 septembrie 2006, iar la 29 septembrie 2006 au început cele privind bancnotele euro. În total, băncile din Slovenia au primit bancnote euro în valoare de 772 milioane de euro şi 250 milioane de monede (reprezentând aproximativ 84 milioane de euro) înainte de sfârşitul anului 2006.
• Procesul de alimentare anticipată bancilor si companiilor a început in decembrie 2006.
• In paralel, avea loc o masiva campanie de informare. Vezi aici in ce-a constat

Perioada de dublă circulaţie

• Autorităţile slovene au decis să limiteze pe cât posibil perioada de dublă circulaţie. Planul general iniţial, adoptat în ianuarie 2005, prevedea o perioadă limitată la o singură săptămână, care a fost totuşi prelungită la două săptămâni într-o versiune ulterioară a planului.

• În timp ce unele bănci comerciale au deschis numai pe 3 ianuarie 2007, unele dintre ele au deschise anumite filiale (52 în total în toată ţara) pe 1 şi 2 ianuarie doar pentru operaţii de schimb de numerar. Pe lângă aceasta, Banca Sloveniei a deschis propriul ghişeu.
• Conversia automatelor bancare (ATM-uri) s-a desfăşurat într-un ritm rapid, întrucât două treimi din cele 1 500 de ATM-uri din ţară au fost pregătite să distribuie bancnote euro la 1 ianuarie 2007 la ora 4:00, în timp ce peste 93% au fost complet operaţionale pentru bancnote euro la sfârşitul aceleiaşi zile. Conversia parcului de ATM-uri a fost finalizată la 3 ianuarie.
• Conversia reţelei terminale de plată la punctele de desfacere (POS) a fost finalizată în primele ore ale zilei de 1 ianuarie 2007. Numărul operaţiilor POS din 3 ianuarie, când s-au redeschis magazinele, a revenit repede la niveluri normale până în 6 ianuarie.

Retragerea rapidă a vechii monede naţionale

• Retragerile de numerar în tolar au început în noiembrie şi decembrie 2006 (unele bănci au oferit clienţilor lor, începând cu 1 decembrie 2006, posibilitatea de depozitare a numerarului euro în contul lor bancar, calculat la cursul de schimb şi fără a percepe taxe). La 1 ianuarie 2007, aproape 28% din valoarea totală a bancnotelor tolar aflate în circulaţie au fost retrase; valoarea monedelor tolar returnate era neglijabilă în comparaţie cu circulaţia totală a acestora.

• Retragerile de numerar în vechea monedă naţională au continuat într-un ritm: mai mult de jumătate din bancnotele tolar aflate în circulaţie fuseseră retrase la 4 ianuarie 2007 şi peste 80% la 11 ianuarie 2007. La sfârşitul lunii ianuarie, doar 8,5% din bancnotele tolar se mai aflau în circulaţie.

Conversia sistemelor de administraţie financiară

• Cele aproximativ 2,3 milioane de conturi bancare deţinute de persoane private şi entităţi legale au fost convertite cu succes în euro. În primele zile ale lunii ianuarie mult mai multe persoane decât de obicei şi-au verificat balanţa contului în euro la ATM-uri.
• O treime dintre întreprinderile slovene au început pregătirile în primul semestru al anului 2006 sau mai devreme, în timp ce doua treimi au inceput conversia  in luna iunie 2006.
• Peste 94% dintre întreprinderile slovene au confirmat faptul că sistemele lor de contabilitate, facturare şi salarizare erau pregătite pentru trecerea la moneda euro la 1 ianuarie 2007. Nu s-au înregistrat probleme deosebite.

Evoluţia preţurilor. Monitorizarea preţurilor pe perioada de tranziţie la moneda euro

• Dublul afişaj al preţurilor a început în martie 2006 şi a continuat până la mijlocul anului 2007.
• Asociaţia slovenă a consumatorilor (PriceWatch) a monitorizat preţurile, beneficiind în acelaşi timp de informaţiile transmise de consumatori, întrucât a cerut publicului să semnaleze creşterile semnificative de preţ, de exemplu comparând chitanţele şi facturile vechi (în tolar) cu bonurile noi (în euro). Orice creştere semnificativă de preţ confirmată, după verificare, este adusă la cunoştinţa publicului în mod regulat.
• Pe lângă aceasta, asociaţia slovenă a consumatorilor a evidenţiat creşterea semnificativă a costurilor serviciilor bancare pe parcursul anului 2006. Asociaţia consumatorilor susţine faptul că băncile au început să crească costul unora dintre serviciile oferite de la începutul anului 2006 (de exemplu comisioane pentru retrageri de numerar de la ATM-uri). În ceea ce priveşte serviciile de plată pentru consumatori (gestionarea contului bancar, servicii bancare online etc.), s-au înregistrat creşteri de preţ semnificative la anumite bănci în perioada martie-decembrie 2006, în timp ce întreprinderile mici şi-au exprimat nemulţumirea faţă de taxele ridicate pentru depozite de numerar.

Evoluţia preţurilor din decembrie 2006 până în februarie 2007

• În ianuarie 2007, rata anuală IAPC în Slovenia a fost de 2,8%, în scădere faţă de 3% în decembrie 2006. S-a înregistrat o scădere a ratei de la lună la lună (-0,5%), la fel ca în cazul anilor precedenţi în luna ianuarie datorită impactului vânzărilor de sezon. Scăderea din luna ianuarie 2007 a fost uşor mai mare decât cea observată în aceeaşi lună a anului precedent, în special datorită schimbărilor preţurilor la energie, după cum a raportat Biroul de statistică al Republicii Slovenia (SORS). În februarie 2007, rata anuală de inflaţie IAPC a scăzut la 2,3%.

• În ianuarie 2007, SORS a publicat prima sa analiză privind impactul trecerii la moneda euro asupra preţurilor în decembrie 2006. S-au înregistrat anumite creşteri neobişnuite de preţ în restaurante, baruri şi cafenele, precum şi la alte grupuri de cheltuieli (servicii personale, servicii de cizmărie, reparaţii ale aparaturii de uz casnic, servicii de reparaţii şi servicii de transport). În decembrie 2006, impactul creşterilor neobişnuite de preţ în restaurante, baruri şi cafenele a fost estimat la 0,12 puncte procentuale, la care se adaugă impactul de 0,12 puncte procentuale de la celelalte grupuri de cheltuieli. Pentru ianuarie 2007, SORS a evidenţiat şi alte creşteri de preţ neobişnuite pentru aceleaşi achiziţii, precum şi pentru servicii recreative şi sportive.

• Eurostat consideră că impactul total probabil al trecerii la moneda euro asupra inflaţiei preţurilor de consum pe parcursul şi după perioada de trecere la moneda euro ar putea atinge 0,3 puncte procentuale. Având în vedere scăderea la 2,8% a ratei de inflaţie anuale IAPC pentru toate produsele în ianuarie 2007, precum şi continuarea acestei scăderi în februarie 2007, acest rezultat arată că efectele tranziţiei, chiar dacă sunt vizibile, nu par a fi atât de drastice încât să determine inflaţia preţurilor de consum la valoarea măsurată prin IAPC pentru toate produsele.
• Institutul de analiză şi dezvoltare macroeconomică din Slovenia a efectuat, de asemenea, o analiză asupra efectului trecerii la moneda euro asupra inflaţiei. Concluzia preliminară este că efectul total asupra IPC a atins 0,24 puncte procentuale.

Concluzii preliminare. Ce avem de facut

Romania se afla intr-un punct mort in prezent. O economie inca nereformata, o piata a muncii insuficient de reformata, o competitivitate scazuta. O trecere la euro in aceste conditii- chiar presupunand ca indeplinim formal tintele Maastricht- ne-ar aduce necazuri uriase. Mai intai avem de facut reforme adevarate, nu sa facem playback. Apoi, sa ne propunem o data rezonabila la care sa aderam, sa incepem o campanie de informare (fara sa uitam ca jumatate din populatie traieste in mediul rural) adevarata si abia pe urma sa asteptam fumul alb care sa ne faca sa urlam “Habemus euro!”. Pana atunci insa, teama mi-a e vor trece nu 3-4 ani cum doreste Presedintele, ci de doua ori mai multi.