Cele trei razboaie valutare mondiale. Cine le porneste, cum au loc ele in mod practic si la ce sunt bune?

Economiile sunt slabite, banii sunt putini si rari. Cum sa faci rost de ei fara sa te imprumuti si cum sa castigi ceva din dezastrul economic mondial? Raspunsul e simplu: iti devalorizezi moneda. Inchipuiti-va ca aveti in fata casei un prun si ca reusiti sa produceti o pruna cu 4,4 lei (costul apei cu care stropiti prunul, poate niste ingrasamant, costul timpului Dv samd) si ca pretul pe pietele externe a unei prune este de 1 euro. Pruna dv il va costa asadar pe un neamt un euro, la un curs de 4.4 eur/leucorect? Acum imaginati-va ca cursul eur/ron se duce in 5 lei. Aceiasi 4,4 lei devin 0,88 euro. Deveniti mai competitivi, vindeti mai mult si prin urmare incasati din export mai mult. Bun. Acum inlocuiti pruna cu o masina sau cu 100.000 de masini si refacti calculul. Sumele devin dintr-o data mult mai atragatoare. Daca ati trecut si de etapa asta, ganditi-va ca nu doar dumneavoastra procedati asa, ci si maghiarii, turcii, ucrainenii si restul tarilor din zona euro. E un joc de care pe care. E un macel monetar, numit razboiul valutelor. In final, nimic bun dintr-un asemenea razboi nu are ce sa rezulte si ca nimeni nu o va lua pe aceasta cale. Cu toate acestea, se pare ca razboiul deja a inceput.

 

Fantomele Marii Depresiuni, atunci  cand statele vecine isi devalorizau monedele (si care a dus in final la un semi-colaps al comertului mondial) par sa reinvie. Cand in 1970, SUA a renuntat la etalonul aur, dolarul a ajuns in scurt timp sa valorize de patru ori mai putin. Mai recent, in 1992, am asistat la criza lirei sterline. In 1994, la cea a peso-ului Mexican, urmata de criza rublei prin 1998, ca sa le mentionam doar pe cele mari. China e si acum acuzata de SUA ca isi tine yuanul depreciat ca sa castige competitivitate.

Asemenea razboaie incep pe fondul unei cresteri economice insuficiente dintr-o tara. Cel care incepe razboiul se confrunta cu crestere zero sau chiar contractie economica, somaj ridicat, un sector bancar vulnerabil si cu un buget de stat slabit. In asemenea conditii e greu sa iti intemeiezi pe ceva anume cresterea economica viitoare asa incat cresterea incasarilor din exporturi prin devalorizarea monedei apare ca o solutie foarte isteata.

Numai ca e ca si cand ai detine un diamant: daca esti singurul in lume care il detine, diamantul e priceless. Daca il au toti, nu mai valoreaza mare lucru. Iar acum, diamantul e detinut de aproape toti.

:Sa ne mai gandim la ceva: o depreciere a leului in fata euro mai atrage si strainii care vin in vizita in Romania- cu 100 de euro iti permiti sa stai mai mult atunci cand in schimbul sutei de euro primesti mai multa cantitate de moneda locala. (E drept, am uitat sa mentionez un lucru: ca in prezent, atunci cand o masina iese pe poarta unei fabrici, trebuie tinut cont ca radiatorul e produs in China, toba de esapament e produsa in Africa, motorul in Germania si jentile, in Romania. E o globalizare care isi joaca siea cartea in tot acest razboi al valutelor)

Dar exista si un effect de boomerang, despre care vom vorbi mai tarziu sau in postul urmator, depinde de cat de repede mi se prajeste snitzelul.

  • Cum poti sa iti devalorizezi moneda?

Pai e foarte simplu: fie BNR reduce masiv dobanda cheie ca sa faca leul mai putin atractiv fata de mondele din regiune, , fie intervine in piata ca sa “mute” cursul pana ajunge la nivelul dorit. Daca esti o economie puternica, poti intoarce  rapid efectele masurilor. Romania insa nu e o economie solida.

In 7 septembrie 2010, un vas chinez s-a ciocnit cu o nava de patrulare japoneză langa un  grup de insule aflat in largul mare. Căpitanul vasului chinez a fost luat în custodie de către patrula japoneza. China a protestat furios, cerând eliberarea căpitanul și prezentarea unor scuze “complete” din partea Japoniei. Intrucat nu le-au primit, China nu a declarat razboi de infanterie, ci a stopat exporturile de asa-numite pamanturi rare catre Japonia. Dupa o saptamana,  vazand ca producatorii locali nu mai au ce lucra si ca urma sa urce amenintator somajul, Japonia a decis sa « miste » putin cursul. Yenul a scazut circa 3 la sută în trei zile fata de yuanul Chinei. Efectul a fost mai mult decat scontat: scuzele au sosit oficial, capitanul a fost eliberat, iar in final economiile celor doua state si-au reluat comertul bilateral.

Maine, despre cele trei razboaie valutare mondiale si modul in care au fost ele “stinse”.

sursa-http://hymerion.ro/2013/02/19/cele-trei-razboaie-valutare-mondiale-cine-le-porneste-cum-au-loc-ele-in-mod-practic-si-la-ce-sunt-bune.html#more-12636