E criza, dar cu toate astea volumul tranzacțiilor pe piata valutara mondiala a ajuns la 4000 miliarde dolari pe zi. Patru mii de miliarde. Pe cardul meu nu cred sa fi vazut vreodata cum arata suma asta, dar poate odata….Daca aduni schimburile comerciale- importurile si exporturile care se fac pe acest frumos Pamant, ele acopera inttre 2-3% din acest volum de valuta. Restul sunt bani speculativi. In termeni relativi, 4000 de miliarde inseamna cam de 8 ori PIB-ul intregii lumi (la nivelul din 2010). Intrebarea e: ce controleaza atunci bancile centrale?
Intrucat aceste sume colosale se invart prin intermediul bancilor, e clar ca guvernele salveaza cu orice pret institutiile de credit. Daca ar fi lasate sa se prabuseasca nu ar cadea doar ele, ci 98% din sistemul financiar. Bancile stiu asta si se comporta ca atare. Guvernele stiu si ele dar nu au ce face. Bancile centrale stiu, vad, masoara, dar bat pasul pe loc. Din 2007 de cand a izbucnit criza, volumul speculatiilor s-a intetit, semn ca strategia aplicata de Bernanke, Trichet (bine, fie, Monti) nu a dat rezultate.
Potrivit datelor FMI, am asistat intre 1970- anul nasterii mele- si 2012 la 150 de crize bancare, 208 prabusiri ale monedelor si 72 de crize ale datoriilor suverane. Ceva parca nu merge. Asa ca a aparut ideea unei noi monede. Ideea ii apartine lui Bernard Lietaer sau nici macar lui, intrucat e super-utilizata. Lietaer e unul din arhitectii monetari ai zonei eurosi nu e de mirare ca s-a gandit sa prevada constructia cu o scara de incendiu.
Cititi ce a scrie pana acum Lietaer sau mai ales Raportul “Money and Sustainability: the Missing Link” ( costa cam 30 de lire sterline, nu am acceptul de a-l face public) si vedeti acolo de ce se insista pentru o noua moneda
Cand spun o noua moneda, nu ma gandesc musai la o bancnota. Poate fi la fel de bine o munca voluntara sau…cati au auzit de Wellness Tokens? Dar de proiectul din localitatea belgiana Torekes?
Lumea financiara s-a comportat ca un copil lasat la joaca nesupravegheat. Mai intai a spart un geam, apoi a dat foc unei case dar acum ameninta intreg cartierul. Ce fac parintii copilului? Se aduna in sedinte familiale si decid ca nu e bine cum evolueaza pustiulica. Poate ar merita o palma la fund, spune mama. Dom`ne sa nu ne grabim sa pleznim din senin. Sa vedem, poate o fi pubertatea de vina si in final isi va reveni, zice tatal. In vremea asta pustiulica pune la gatul oamenilor cutitul ca sa isi mai faca un ban.
Diferentele dintre Germania si Franta sunt legate de rolul Bancii Centrale Europene. Paradoxul e altul: BCE e impotriva finantarii Statelor desi pentru asta au fost bancile centrale infiintate: ca sa finanteze cheltuielile Statelor. Riksbank, banca centrala a Suediei, cea mai veche din lume, a luat nastere pentru ca Suedia sa isi finanteze cheltuielile. Riksbank a finantat prin 1738 razboiul regelui (un esec, dealtfel).
Si nu e singurul razboi finantat. Banca Angliei (the Old Lady) a fost infiintata dupa ce Franta a distrus flota britanica iar Statul avea nevoie de o flota noua. Regele nu mai avea in pusculita niciun ban, iar Banca i-a strans din piata 1,2 miliarde de lire in numai 10 zile. In Franta, Napoleon a infiintat BNR-ul lor pentru a-si finanta razboaiele si pentru a lupta impotriva inflatiei. In Germania, Bundesbankul (infiintat dupa modelul FED-ului) a avut acelasi rol-finantarea unui Stat vlaguit de razboi. Acum, acest rol fundamental al bancilor centrale e vazut ca pe ceva interzis cu desavarsire, fiind inscris in statutul acestora. O prostie, la urma urmei.
Una peste alta, vin vremuri grele. Bancile centrale trebuie sa se reformeze la randul lor. Taxele si impozitele vor creste, indiferent de cat de frumos vor minti politicienii. Cumparati-va oxigen, pe fundul marii e dificil de respirat fara butelie.