Cum merg treburile in Romania

Ridicându-se indispus de la birou şi privind pe fereastră, văzu un vanzator ambulant ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de clienti.”Trebuie să fie beton merele alea” , îşi spuse ministrul Finantelor şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe Voinea şi îi zise:  “Ia cinci lei şi mergi în piaţă să cumperi mere de la vanzatorul ala”.Voinea isi chema un adjunct şi îi spuse: “Uite patru lei, du-te şi cumpără mere”. Adjunctul chema si el un functionar din minister: “Poftim trei lei, de care să cumperi mere de la vanzatorul acela”.

Functionarul o chemă pe secretara, îi dădu doi lei şi o trimise în piaţă.Secretara ii dădu un leu portarului de la minister, iar acela se duse la vanzator şi îi luă la rost: “Hei, ce tot strigi aşa? Ai tulburat somnul ministrului, iar drept pedeapsă mi-a poruncit să-ţi confisc căruţa asta cu mere”.Zis şi făcut.Întors la secretara care l-a trimis, portarul se lăudă:
“Am făcut un târg nemaipomenit. Cu un singur leu am cumpărat o jumătate din căruţa cu mere a vanzatorului”. 

Secretara merse la functionar: “M-am târguit şi, cu cei doi lei pe care mi i-ai dat
am reuşit să cumpăr un sac cu mere!”.

Functionarul – repede la adjunctul lui Voinea:
“Cu trei lei am luat o tolbă întreagă cu mere”.

Adjunctul secretarului de stat dosi jumătate din cantitate şi apoi merse la Voinea in birou:
“Iată , cei patru lei mi-au ajuns doar pentru o jumătate de tolbă cu mere”.

Iar Voinea se înfăţişă dinaintea lui Florin Georgescu şi glăsui:
“Onor d-le ministru, iată, am îndeplinit porunca. Numai că de acei cinci lei n-am reuşit să târguiesc decât cinci mere”. Georgescu se uita la mere, ia unul din care musca cu pofta si zise:
“Hmmm. Cinci mere pentru cinci lei. Excesiv de scump. Pe de alta parte, Daca la pretul asta e coada la mere, inseamna ca romanii au bani suficienti. Ia sa marim noi impozitele!”