1. “Asta nu intelegem la noi. Cum sa fix intalnire la ora 10 si tu sa suni la ore 11 ca mai intarzii o inche una ora ca nu ai baut cafea la tine? Unde graba atata?, spune colegul roman mie la telefon?”, imi marturiseste elvetianul vadit mirat. “Cazut recent la dumneavoastra Guvern, nu? In ziua acea trebuit semnat acord Romania donatie sute milioane swissfrancs. Nimeni nu semnat, nimeni nu interesat asteptam vedem ce urmeaza. Intarziere cateva luni la dumneavoastra dar nu intereseaza asta la Romania, mai adauga el privindu-ma in ochi.
Discutia e cu un om care are pe mana zeci de miliarde de euro-bani gratuiti, nu credite- si cu care am discutat in statia de tramvai din Berna. Omul circula cu tramvaiul desi, vorba cuiva, daca era un roman in aceeasi pozitie, sigur avea ante-mergatori si era intr-un X5 cu geamuri fumurii.”Fost Romania negociam ajutor SME ( IMM-n.m.DP). La Bucuresti vazut Mercedes si Porsche cata adunam USA si Europe la un loc. Eu vandut last year BMW cumparat Dacia Logan. Criza este, deci facem adjustements”, mai zice elvetianul.
Deceptia lui in relatia cu Romania? “Orice posibil la dumneavoastra, deja invatat asta. Nimic sigur, nimic dureaza more than 6 luni”. Vrem ajutat Romania dar primari ,ohoooo, buzunare largi aveam. Nu dam bani asa la noi. Vrem program concret si bun pentru oamenii”, mai zice elvetianul.
2. Invatamant. Am fost la Politehnica din Lausanne. Fotografiile vorbesc de la sine, dar nu asta e la ceea ce m-as rezuma. Spatiul e total neconventional pentru Romania (si nu doar pentru noi). profesori de fizica, biologie, psihologie cognitiva samd se aduna in acelasi loc si discuta. Ce a iesit din asemenea discutii? ceva banal dar extrem de util.
Un scaun cu rotile pentru persoanele cu dizabilitati, scaun condus prin miscarea mainii, fara volan sau alte pedale. Atingi umarul stang-caruciorul o ia la stanga. Il atingi pe cel drept, o ia la dreapta. Psihologii cognitivi au “desenat” impreuna cu biologii, schema “medicala”, inginerii au construit fizic acest scaun, fizicienii au contribuit cu calculele lro samd. Acolo studiaza si romani.
Costul studiilor: 1000 chf pe an. O sa revin cu detalii absolut fascinante.
Va inchipuiti insa un profesor la o politehnica romaneasca punand la cale un demers similar cu un biolog, psiholog samd? Sa ne ajute Domnul!
3. Istvan. Fost cioban la noi, ex-cioban si in Italia. Acum muncitor intr-o padure langa St Moritz. Castiga cam 3300 CHF net si lucreaza 10 ore pe zi. Dar 10 ore in stil elvetian, nu romanesc. Are 3 pauze ( la 11, la 13 si la 16) , munca incepe la ora 9 si nu depaseste ora 18,30. E din Covasna si nu vorbeste foarte bine romana. “Domnu`Dan, plimbat seful la mine cu elicopter aratat padurea de sus”, zice. “”Speriat la mine, crezut moarte acuma cade elicopter. Pfuai!
Mancarea o face seful de echipa, Luigi. Felul intai, doi si desert. Plus un pahar de vin sau de ceva asemanator palincii. Tot seful il ia in week end la el acasa si petrec impreuna. “Atunci se bea serios. In week end sau dupa program. Daca esti prins baut la serviciu, ai zburat de tot. E multumit, va reveni in Romania ca sa fie “noah, ceva trainer”, chestie de care e tare mandru, la cei cativa ani de scoala pe care i-a facut.
“Foresterii”elvetieni au vizitat Romania si au fost ingroziti. “Anul trecut vizitat localitatea Zabala, unde un cetatean a fost reimproprietarit cu padure si voia un management de calitate, asa ca ne-a angajat pe noi. Am fost acolo si am constatat un paradox extraordinar. Inginerii silvici din Romania, desi foarte bine pregatiti intelectual, taiau padurea fara niciun fel de reguli. pe banii nostri, am decis sa aducem cativa padurari aici si sa le aratam cum se taie pentru ca ecosistemul sa nu sufere. Sigur ca ne costa mult, dar ne doare cand vedem uneori bataia de joc la adresa padurilor romanesti”, imi spune un inginer elvetian. Istvan e de departe cel mai fericit.
4. High tech
Televizoarele la care te poti conecta la facebook si chatta cu cei care se uita in acelasi timp la acelasi program cu tine? O realitate banala pentru elvetieni. Sau sisteme care iti permit sa te conectezi din orice colt al lumii te-ai afla la programele tv de pe televizorul de acasa? No problem!
Nu mai zic de cardurile bancare obisnuite, considerate “proaste”. Exista cardurile cu un fel de “token”incorporat: permit ca la fiecare cumparatura online sa dai un cod unic de autentificare, nu “staticul” cod format din ultimele 4 cifre, care poate fi spart de hackeri
As putea delira la nesfarsit despre industria orologeriei, unde elvetienii s-au prins de potentialul pietei asiatice si produc strict pentru ei adevarate podoabe din aur, care se vand instant.
Romania continua sa se complaca in mici porcarii care ne dau aerul de mici țațe europene. Placerea invartirii in rahat si a flegmei nu ne-o poate lua nimeni. Daca Elvetie e tara lui Heidi, Romania e tara lui “Hai, dii!” ( măi Batore ).
PS. La Otopeni, unde am ajuns azi noapte, intreb un taximetrist cat imi ia pana in Berceni. Raspunsul lui: Nu merg in Berceni, incercati la alt coleg. Colegul imi cere 150 de lei. E trecut de miezul noptii, doar n-o sa va duc pentru 30 de lei!!!”. Revenisem in Romania, era clar!
(va urma cu episoade legate de francul elvetian, Banca lor Nationala s.a.)
