Sunt baiat de preot, drept urmare sper sa nu mi se impute oculte atacuri la adresa breslei din care tata a facut parte. Primii mei bani i-am castigat umbland cate 10 ore pe zi, de Boboteaza, cu galeata cu apa sfintita si urland din rarunchi “In Iordan botezandu-te Tu, Doamne”, pana la epuizare. Uneori tata nu doar ca nu lua bani de la crestini, ci le dadea, daca ii vedea saraci si amarati. Asta a fost pentru mine prima lectie despre ce inseamna sa fii preot.
Colegul meu Vlad Mixich a scris un text exceptional care a starnit reactii absolut nepotrivite din partea administratorilor mantuirii care sunt preotii. Textul lui Vlad il aveti aici, iar reactia BOR o puteti lectura aici. Discutiile de la aceasta baza trebuie sa porneasca. Urmeaza filmul meu, diferit de cel al lui Vlad.
2008., ianuarie. Pe scara blocului, un anunt imi transmite ca a doua zi vine Parintele Paroh sa sfinteasca apartamentul. A doua zi, la ora 15, sunt acasa. Parintele era in dreptul apartamentului meu, coborand. Il rog sa intre sa achit taxele si ce-o mai fi de platit si sa imi sfinteasca casa. Refuza. E grabit si nu are vreme. Sa-l caut eu la biserica. “Parinte, ii spun, dar sunteti aici. Doar cat intram si…”. “Ma grabesc, n-am timp. Sunati-ma pe mobil si ne intelegem”. Imi da un numar de mobil si pleaca. A doua si a treia zi nicio sansa sa discut cu Parintele. Intrucat dimineata – in drum catre serviciu- mai intru in Biserica sa pun o lumanare sau sa zic o rugaciune, dau de Parintele meu Parohl. Ii amintesc ca sunt enoriasul lui, ca sunt fiu de preot, sa fixam o zi in care ar putea sa… “N-am timp. Sunteti la zi cu taxele?” ma intreaba sec.
Un prieten din copilarie, stabilit intre timp in Capitala imi spune direct:”Stii ca n-au vrut sa-l inmormanteze pe tata pana nu am platit contributiile la zi la Biserica”? S-au certat, preotul a vrut sa plece lasand mortul neingropat, colegul meu s-a imprumutat pe loc de la o ruda, a platit si inmormantarea a avut loc. Mi-am amintit de textul lui Andrei Plesu de aici.
Reactia BOR la textul lui Vlad este nu doar ne-crestineasca, ci chiar rautacioasa. Nu un preot a conceput raspunsul, ci un popă. Pentru mine, Preotul e cu totul altceva. Iar in “galceava” lui Vlad cu “popimea”, voi fi definitiv de partea primului. E mai curat decat multi dintre cei care vor sa factureze curatenia spirituala a celorlalti,
PS. Liturghia, din cate stiu, vine din greaca veche si inseamna “lucrare publica”. Ceea ce intelege BOR prin lucrare publica capata cu totul alte intelesuri…
