Era un bloc ca toate celelalte. Avea 27 de apartamente, fiecare dintre ele cu usi la intrare frumos lacuite. Locatarii nu erau nici ei mai prejos. Fiecare castiga bine, chiar daca aveau un stil de viata diferit. Ionescu de pilda cheltuia mai mult decat incasa, dar cine sa stie asta? Fiecare isi avea secretul sau si nimeni nu stia ce e in spatele usilor inchise, decat din ce mai barfeau vecinii de scara.
Dupa o vreme, s-a aflat ca Ionescu isi pierduse locul de munca sau cam asa ceva. Nu stia nimeni cu exactitate ce se intamplase, dar un lucru era cert: incepea sa aiba restante la intretinere. Nici Popescu nu o ducea mai stralucit,dar la el era alta situatie…Ii placea si lui sa se imprumute de la o luna la alta iar vecinii il alimentau cu bani pentru ca niciodata Popescu nu a intarziat la plata datoriei. Omul tinea in garaj un Porsche si un Jeep pe care la o adica putea sa le vanda. “E solvabil, da-l in ma-sa”, ziceau vecinii de cate ori Popescu venea acasa noaptea, impleticindu-se.
Georgescu era de departe cel mai avut. Cand aveai o problema financiara, Georgescu era omul care te pputea scoate din rahat. Toti il salutau respectuos, iar cand la sedintele Asociatiei de proprietari Georgescu propunea ceva, era votat inainte ca el sa isi termine fraza.
Pe scurt, Asociatiei ii mergea bine si isi achita facturile la zi.
Anul 2011 a inceput insa prost. Din cei 27 de locatari, cativa si-au pierdut serviciile, altora li s-a diminuat salariul, astfel ca facturile restante au inceput sa se adune. O luna-doua a mai mers cum a mai mers. S-au gasit bani ba din fondul de rulment, ba din alte surse, iar pana la urma platile erau achitate. Prin vara insa, cand i-au cerut lui Ionescu sa isi achite macar o parte din intretinerea restanta, acesta si-a scos buzunarele in fata celorlalti vecini si le-a zis in fata: “N-am mah de unde sa maid au bani. N-am si gata. Nah, ce-o sa-mi faceti acum?”, s-a ratoit Ionescu.
Locatarii s-au strans repede in sedinta. Unii au vrut s ail scoata din Asociatie. “Sa plece unde-o vrea! Doar n-o sa-I platim lui intretinerea si caldura, ca sa aiba unde huzuri!”, au spus unii. Altii au sugerat sa-l mai pasuiasca ca poate pana la urma s-o rezolva cumva situatia. S-au certat cat s-au certat si pana la urma s-au dus la Administratorul asociatiei, un tip mandru si distins, peste a carui vorba cu greu indraznea cineva sa sara. “Il tinem! O sa rada celelalte Asociatii de noi daca eliminam un membru. Cu orice pret, Ionescu trebuie sa faca parte din Asociatie”, a decis acesta. Luna de luna, cei 27 puneau mana de la mana sa achite si darile familiei Ionescu. Unii direct, altii indirect, cu mancare sau haine.
Cand Popescu a inceput sa aiba si el probleme similare, o alta sedinta de urgenta a avut loc acasa la Administrator. “Ramane si Popescu aici, oricat ne-ar costa. Voi credeti ca la alte Asociatii e diferita situatia? Nici vorba! Doar ca la ei nu transpira inafara nimic!”, a spus si de data asta Administratorul.
Georgescu, omul care ii ajuta pe toti din bloc, incepea si el sa gafaie financiar. Banii dati cu imprumut era clar ca nu I se vor intoarce in buzunar, iar copiii lui incepeau sa ii reproseze ca in loc sa le deal or bani de jucarii si hainutze, tatal lor le dadea banii unor straini. Din aceasta cauza, Georgescu era tot mai negru la fata, iar vecinii vorbeau pe la colturi ca nici afacerile nu-I mai mergeau ca odinioara.
Dupa o jumatate de an, situatia era extreme de complicata. Doua-trei familii din Asociatie achitau intretinerea intregului bloc, doar ca sa nu se faca de ras in fata altor asociatii vecine. Drumul banilor era si el extreme de sofisticat. Georgescu isi ceruse de pilda intr-o zi de vineri banii de la Popescu. Doar ca Popescu nu putea sa-I restituie intrucat o parte ii daduse lui Ionescu, care la randul lui lui Demescu. Cu cealata parte ii cumparase de Craciun o jucarie chiar baiatului lui Georgescu. Nimeni nu mai stia la o adica cine cu cat e dator cui. Mai mult, pana si Administratorul a trebuit sa se imprumute cateva luni la rand pentru a fi in rand cu celelalte Asociatii. Dar lucrurile nu mai puteau continua. O sedinta de urgenta a fost convocata- se punea in discutie insasi soarta Asociatiei.
(continuarea putin mai tarziu)
p.s. orice asemanare cu UE si criza datoriilor este pura si neintamplatoare
