O viaţă fără dragoste este asemenea unui an fără primăvară, unei flori fără petale sau unui copac fără pământ. Când o ai simţi că poţi păşi peste ape.
Dar ura? Este la fel de puternică? Dragostea şi ura sunt sentimente puternice cărora oamenii de ştiinţă le-au acordat din totdeauna multă atenţie. Asemănările stupefiante au fost descoperite de o echipă de cercetători condusă de profesorul Semir Zeki de la University College London. Aceştia au reuşit, nu cu mult timp în urmă, să descifreze toţi neuronii activaţi de sentimentul matern, precum şi catalogarea neuronilor implicaţi în dragostea romantică.
Într-un experiment următor au fost selectaţi 17 voluntari „măcinaţi” de ură împotriva unor iubiţi sau iubite. În timp ce li se arată fotografia persoanei pe care o urau, un tomograf scana activitatea cerebrală, astfel, echipa de cercetători reuşind să afle zonele din creier activate de sentimentul de ură. Surpriza a fost uimitoare. Rezultatele arătau că există o activitate neuronală intensă exact în aceleaşi zone de activitate a sentimentelor de dragoste. Cu alte cuvinte, dragostea şi ura „izvorâsc” din acelaşi loc. Poate din acest motiv sunt atât de puternice şi, câteodată, distructive.
Prietenii şi „preţul iubirii”
Poate nu ne vine a crede dar se pare că este adevărat. Mulţi dintre prieteni se pierd sau se neglijează la începutul unei relaţii amoroase. La această concluzie a ajuns o echipă de cercetători de la Institutul de Antropologie Cognitivă şi Evoluţionistă de la Universitatea Oxford, după ce a realizat un studiu menit să „contabilizeze” impactul unei relaţii sentimentale noi asupra raporturilor cu prietenii şi chiar rudele. Ei au identificat nu numai o scădere a timpului dedicat prietenilor dar şi un fel de transformare interioară a celor proaspăt îndrăgostiţi, aceasta ducând la deteriorarea treptată a raporturilor dintre prieteni. Deşi confidenţi până la momentul îndrăgostirii, aceştia sunt înlocuiţi de persoana iubită. Ce se întâmplă dacă relaţia nu merge? Cine-ţi mai sunt confesorii? Unde-ţi vindeci rănile?
Sindromul „inimilor sfărâmate”
Mai mulţi cercetători din SUA, Japonia şi Marea Britanie, uimiţi de ravagiile sindromului „inimilor sfărâmate” şi-au concentrat atenţia asupra efectelor produse asupra sănătăţii inimii de către dezamăgirile în dragoste şi de emoţiile puternice. În urma unor studii amănunţite, ei au descoperit că factorul care amplifică dramele emoţionale este provocat de o modificare a fluxului hormonal. Cardiomiopatia Takotsubo, cum este denumit medical acest sindrom al „inimilor sfărâmate” a fost cercetată pentru prima oară de o echipă japoneză, în anul 1990, însă acum, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că simptomele acestei afecţiuni asemănătoare celor provocate de atacurile de cord.
Specialiştii afirmă că un tratament psihic alături de cel cardiologic, va da, pe viitor, rezultate foarte bune în tratarea dezamăgirilor în dragoste. Aşadar, dacă ai renunţat la prieteni pentru Ea sau El, la necaz apelezi la… doctor.
