Pe strada Țăranilor era ascunsă de stradă o grădină întinsă care adăpostea o casă naționalizată care era acum în proprietatea Uniunii Artiștilor Plastici care o dăduse unor sculptori, nu mulți, doar doi.
Aceștia lucrau și trăiau de mulți ani acolo, spațiu era berechet iar grădina era folosită și pentru agape care se înfiripau săptămânal, mai ales seara. Se amenajase și un cuptor cu grătar lângă două, trei mese, la care se puteau adăuga oricând altele. Scaunele nu erau multe, dar se aflau bănci lungi cu dulapi groși, puși pe butuci care apoi puteau fi transformați în opere de artă.
La aceste mese nu lipseau niciodată jumătățile pentru care tânjesc toți oamenii normali. Erau tinere doamne și domnișoare, pictorițe, sculptorițe, studente sau doar admiratoare, care făceau față cu brio exceselor bahice și culinare ale amfitrionilor. Aceștia, sculptori destul de cunoscuți, mai ales în cercul cunoscătorilor, aveau stiluri diferite atât artistice cât și gusturi paralele. Dar mesele erau mese și nopțile erau foarte frumoase în zilele d e vară, când până și grădina se împlinea ca o femeie coaptă ce vrea să se ofere destinului.
Unul dintre sculptori era celebru pentru minunăția de arlechini din bronz cu intersii de sticlă care ajungeau de obicei în Germania și se vindeau foarte bine. El era domnul M.
Într-una din seri domnul sculptor M. găsise prin grădină un ochi de sticlă și s-a gândit să facă o farsă în fața unor doamne care-l sorbeau din ochi.
Fiind la masă, și-a scos batista și a dus-o la unul dintre ochi, pe care l-a închis și fără să fie observat a strecurat ochiul de sticlă în batistă.
Apoi foarte degajat l-a lustruit în văzul domnițelor din preajmă, de-acum siderate și s-a prefăcut că-și pune la loc ochiul de sticlă, pe care l-a dosit ușurel și a deschis amândoi ochii ca și cum n-ar fi făcut nimic.
Nu mai povestim ce-au făcut doamnele, dar nu peste multă vreme, preț de câteva zile sau săptămâni, domnul M și-a pierdut vederea cu adevărat la acel ochi și a trebuit să-l înlocuiască cu unul de sticlă. Trist dar adevărat.
(horia petru vertan)
