Cu toate ca acum un an de zile cand incepeam aceasta rubrica trageam un semnal de alarma cu privire la calitatea aerului respirat in capitala, se pare ca situatia nu s-a ameliorat de atunci. Conform unei masuratori recent date publicitatii, sapte din cele opt statii de masurare a calitatii aerului din Bucuresti inregistreaza constant depasiri ale valorilor de pulberi in suspensie (PM10) pe perioade mai mari de 35 de zile, cat este permis de normele europene.
Mai mult decat atat, valorile maxime inregistrate in cele opt statii sunt mai mult decat duble fata de limita admisa pentru sanatatea umana, dupa cum arata un raport realizat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, prezentat la o conferinta a Forumului ONG- urilor de mediu.
In conditiile in care valoarea limita anuala a PM10 este de 40 micrograme/mc, statiile inregistreaza valori maxime de 100 micrograme/mc.
Ce arata studiile internationale
Conform unui studiu realizat de cercetătorii companiei Aphekom, Bucurestiul se afla in topul listei celor mai poluate orase din cele 25 verificate, cu 38,2 micrograme de particule de poluare fină pe metrul cub de aer. Limita admisă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este de 10 micrograme. După Bucureşti s-a situat Budapesta, cu 33,7 micrograme, iar apoi Barcelona, cu 27 de micrograme pe metru cub. Studiul, care a fost efectuat la comanda Comisiei Europene pe durata a aproape trei ani, a fost dat publicităţii saptamana trecuta.
Cel mai bine se afla Stockholm la acest capitol, înscriindu-se chiar în limitele stabilite de OMS. Roma are în schimb o poluare de 21,4 micrograme la metrul cub, Parisul 16,4, iar Londra 13,1.
La ce ne putem astepta din cauza poluarii
Particulele la care face referire studiul sunt mici bucăţi care plutesc în aer şi care pot fi inhalate, putând produce boli respiratorii sau cardiovasculare. Poluare provine de la emisii de eşapament, ceea ce înseamnă că este mai ridicată în jurul arterelor mari.
Într-o anexă a studiului se arată că între 15 şi 30% din cazurile de astm la copii sunt provocate de traiul în apropierea unor artere rutiere aglomerate.
Cercetătorii mai arată că reducerea poluării în marile oraşe europene ar conduce la creşterea speranţei de viaţă a localnicilor, în medie, cu 22 de luni şi ar putea scădea cheltuielile pentru sănătate şi cauzate de absenteismul din câmpul muncii cu 31,5 miliarde euro. De fapt, cele 22 de luni reprezintă media la nivel european, ceea ce înseamnă că, în cazul Bucureştiului, cel mai poluat oraş din Europa, perioada cu care ar putea fi prelungită viaţa localnicilor depăşeşte această cifră.
Ce se intampla anual cu praful din Bucuresti
Potrivit Oanei Neneciu, coordonator proiect la Ecopolis, anual, pe fiecare kilometru patrat al Bucurestiului se depun aproximativ 400 tone de praf si noroi, in timp ce 100 hectare de spatii verzi dispar anual, iar pentru fiecare autoturism nou inmatriculat dispar 1,2 arbori.
In anul 2005, OMS estima ca aproximativ 2 milioane de oameni mor prematur din cauza poluarii atmosferice. Decesele asociate cu calitatea aerului ar putea scadea cu aproximativ 15% in cazul in care concentratiile de PM10 ar fi reduse la 20 micrograme/mc.
Nu respectam reglemantarile UE
In prezent, legislatia romaneasca privind calitatea aerului nu respecta cerintele europene,in timp ce monitorizarea calitatii aerului este incompleta.De aceea o serie de substante poluante inregistreaza valori peste limitele stabilite de catre Uniunea Europeana sau cele recomandate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii, iar populatia nu are o modalitate la indemana pentru a evalua in mod realist si coerent calitatea aerului pe care il respira.
Comisia Europeana a cerut Romaniei aviz motivat pentru nerespectarea termenului de 11 iunie 2010 pentru transpunerea in legislatia nationala a Directivei 2008/50/CE referitoare la calitatea aerului. In acelasi timp, Romania risca declansarea de catre CE a procedurii de infringement din cauza ca in mai multe zone din Romania se inregistreaza depasiri ale valorilor limita pentru mai multe substante poluante.
