Datorită aşezării geografice, în mijlocul Câmpiei Române şi a salbei de ape care îl străbate sub formă de râuri: Dâmboviţa, Argeşul, Sabarul, Colentina, Vlăsia, Ciorogârla, Neajlovul sau îl înconjoară sub formă de lacuri – Mogoşoaia, Snagov, Căldăruşani, Cernica, Buftea, Bucureştii şi împrejurimile sale oferă posibilităţi multiple atât pentru recreare cât şi pentru mici excursii cu caracter cultural.
Din vestiţii Codrii ai Vlăsiei, altădată compacţi şi întinşi pe mii de hectare, au rămas astăzi, fie copaci izolaţi, fie pâlcuri folosite pentru agrement: pădurile Băneasa, Snagov, Cernica, Căldăruşani, Tâncăbeşti, Pustnicul.
Ceva mai departe faţă de Bucureşti (circa 50 km) întâlnim o rezervaţie naturală, la Corbii Mari, Dâmboviţa, o curiozitate a naturii: un complex de izvoare reci ce nu depăşesc vara temperatura de 10 grade Celsius, care, prin microclimatul pe care-l formează, adăpostesc o faună de tip glaciar
Din categoria palate, de departe cel mai impozant şi celebru este cel de la Mogoşoaia, construit până în 1702 de către Constantin Brâncoveanu, în stil arhitectural românesc renascentist numit apoi stil brâncovenesc, o combinaţie de elemente veneţiene cu elemente otomane. Forma din prezent a construcţiilor de la Mogoşoaia se datorează eforturilor prinţesei Martha Bibescu care şi-a dedicat timp şi bani renovării palatului.
Anterior, aceleaşi elemente au fost folosite şi la un alt palat al domnitorului, construit de acesta pentru fiul său la Potlogi, existent şi el astăzi. Palatul de la Potlogi-Dâmboviţa este, alături de palatul de la Mogoşoaia şi de cel de la Hurezi-Argeş, unul din cele mai bine păstrate edificii brâncoveneşti. În mare se aseamănă destul de mult cu palatul de la Mogoşoaia, în special datorită prezenţei foişorului impunător în partea din faţă a clădirii – reprezentând principala cale de acces în palat – şi loggiei cu coloane în spate, legate între ele printr-o sală sau hol lung care formează un fel de ax al întregii clădiri.
La Buftea putem vizita Palatul Ştirbei, construit la mijlocul secolului al XIX-lea de domnitorul Barbu Ştirbei ca reşedinţă de vară, într-un cadru natural pitoresc, cu pădure, lac şi arbori seculari. Aici s-a semnat în 1918 tratatul cu Puterile Centrale.
Palatul Udrişte Năsturel din comuna Herăşti, construit la 1641, într-un stil original, este numit şi „casa de piatră” pentru că este unica construcţie păstrată până azi la care faţadele, pereţii interiori şi bolţile sunt placate cu piatră. Adăposteşte un muzeu de feronerie şi mobilier de epocă, precum şi una dintre cele mai vechi şi interesante biblioteci particulare boiereşti. Tot aici se poate vizita o altă casă boierească de secol XIX, casa Stolojan. Există o livadă mare în spatele clădirilor, un platou, către lunca Argeşului, folosit actualmente de ţărani pentru culturi de legume. Ce-i definitoriu pentru sat e tradiţia culturii de legume, adusă de bulgari, tradiţia dulceţii de trandafiri, adusă tot de ei, tradiţia colacilor rituali româneşti, cu nişte forme fantastice, fabuloase
În comuna Bolintin se poate vizita Conacul banului Băleanu, construit în secolul al XVIII lea şi înconjurat de un parc de 7 hectare.
Palatul Târnoveanu-Ştirbei a fost construit în anii 1710-1715 de către Gavril Drugănescu, mare vornic de Târgovişte şi adăpostea până de curând un Muzeu de etnografie şi de artă populară. Este o construcţie de început de secol XVIII, aflat astăzi în comuna Floreşti-Stoieneşti, fiind încadrat de specialişti în rândul palatelor de stil brâncovenesc (Mogoşoaia, Potlogi, Sâmbăta), cu loggie, foişor cu coloane şi arcade, exterior placat cu cărămidă aparentă.
