Conform unui sondaj de opinie realizat de IMAS la comanda Centrului de Informare pentru Organismele Modificate Genetic-InfOMG , 81,5% dintre romani sunt de parere ca Organismele Modificate Genetic (OMG) ar trebui interzise de autoritati, in timp ce trei sferturi dintre acestia nu ar dori sa consume aceste produse.
Parerile sunt impartite in ceea ce priveste folosirea acestora in agricultura dar si in alimentatie . In timp ce profesorul universitar Aurel Maxim, din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, specialist in ecologie si protejarea diversitatii, sustine ca o cultivare a acestor plante chiar si pe suprafete reduse ar duce la contaminarea culturilor conventionale in decurs de cativa ani, Federatia Nationala a Producatorilor Agricoli din Romania resping argumentele aduse de oamenii de stiinta si sustin ca acestea nu sunt intemeiate.
Organismele modificate genetic ne pot scapa de criza?
In Romania este permisa cultivarea unei varietati de porumb modificat genetic, MON 810, insa produse de acest tip sunt importate.
Potrivit FNPAR, importurile de materii prime sau subproduse, provenite din culturi modificate genetic, continua insa sa fie permise. FNPAR sustine ca scoaterea soiei modificate genetic din cultura a dus la pierderi de 1,2 miliarde de euro anual pe intreaga filiera in Romania.
La ora actuala, la nivelul Uniunii Europene se fac eforturi pentru interzicerea cultivarii porumbului modificat genetic, MON-810, produs de catre compania Monsanto, singura planta modificata genetic autorizata pentru cultivare in UE.
In timp ce organizatiile de mediu se straduiesc sa obtina interzicerea culturilor de organisme modificate genetic, ministrii agriculturii din UE vor discuta saptamana viitoare despre acordarea unei libertati mai mari statelor membre in ceea ce priveste aprobarea sau interzicerea OMG-urilor.
Multi fermieri romani vad in aceste OMG-uri o portita de scapare in fata crizei si sunt siguri ca gradul de poluare ca urmare a folosirii pesticidelor si ierbicidelor ar scadea.
Daca li s-ar da voie sa cultive si soia modificata genetic, sustin fermierii, atunci agricultura ar putea scoate tara din criza. Deputatului Culita Tarata, unul dintre cei mai mari agricultori din tara, aduce argumente in favoarea acestei teorii chiar din propria sa experienta:
„La un hectar insamantat cu soia normala, aplic 5-6 tratamente fitosanitare, insemnand cam 24 de kilograme de chimicale la hectar. Aceste produse sunt agreate in UE. La un hectar cultivat cu soia ameliorata genetic, aplic 1-4 kilograme de chimicale”,
Mai mult decat atat, presedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania, si presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli (LAPAR), Nicolae Sitaru, sustin ca OMG –urile ar deveni punctul forte al Romaniei in politica anti-criza. Acestia sustin ca de pe un hectar cultivat cu soia normala, neirigat, se obtine o recolta de circa o tona.
Daca fermierul are sistem de irigatii si foloseste seminte ameliorate, recolta poate fi dubla.
In cazul porumbului, productia ar creste de la 3-4 tone, cat este media la nivel national, la 6-7 tone/hectar, in cazul unui teren neirigat, si la peste 10 tone/hectar, daca suprafata este irigata.
Si totusi daca stam bine sa ne gandim, majoritatea romanilor refuza sa consume astfel de organisme modificate genetic. Dar se pare ca si aceasta problema a fost luata in calcul de cei care doresc cultivarea OMG-urilor pe teritoriul Romaniei: exportul sau folosirea plantelor pentru biodiesel:
Cererea de porumb si de soia pentru productia de bioetanol si biodisel a crescut, iar
China a devenit un mare consumator de soia, astfel ca pretul la cereale s-a majorat.
„Daca in urma cu cativa ani porumbul se vindea cu 80 de dolari/tona, acum clientii ofera 200 de dolari si nu au de unde sa il cumpere. Europa va avea o mare problema din aceasta cauza. Nu poti sa produci alimente ieftine cu cereale scumpe”, subliniaza Ilie Van, care considera ca fiecare stat european ar trebui sa aiba dreptul de a decide singur in materie de OMG.
Totusi, daca in Romania s-ar cultiva soia normala pe terenurile nelucrate nu ar mai fi nevoie de introducerea culturilor modificate genetic, spun ecologistii.
Situatie incerta la nivelul UE
La nivel international, parerile sunt impartite in ceea ce priveste cultivarea plantelor modificate genetic. De exemplu, politicienii germani sustin OMG-urile, deoarece cultura lor ar contribui la cresterea economica, dar populatia nu priveste cu ochi buni o astfel de masura.
Si in Austria, populatia se opune cultivarii de OMG, iar guvernul nu a avut alta alternativa decat sa interzica o serie de varietati considerate inofensive de UE. Pana acum, nu au fost infiintate culturi comerciale de plante modificate genetic. Grecia a interzis chiar si OMG-urile aprobate de UE, astfel ca in statul peninsular nu au fost infiintate nici culturi comerciale, nici culturi experimentale.
In Tara Lalelor, majoritatea olandezilor sustine cultura OMG, la fel si politicienii. Cei care se opun stiu insa sa-si faca auzita vocea. Unul dintre cei mai vechi cultivatori de OMG din Uniunea Europeana e Spania. Prima cultura comerciala de porumb modificat fiind infiintata in 1998.
In ultimii ani, sapte tari importante din sectorul agricol european au interzis explicit prin legislatia nationala cultivarea porumbului modificat genetic: Franta, Germania, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Grecia si Austria. Conform eurobarometrelor realizate in ultimul deceniu, consumatorii europeni si-au exprimat refuzul categoric de a consuma organisme modificate genetic.
