Ideea gradinilor verticale nu este noua. Ea apartine botanistului francez Patrick Blanc, care a pus la punct un sistem care are la baza un cadru de otel, material izolant impermeabil care sa impedice apa sa se infiltreze in cladire si un material moale care sa asigure aderenta plantelor care isi vor fixa radacinile in el.Modelul care se preteaza gradinilor verticale de interior merge pe ideea incorporarii unui sistem modular de recipiente vegetale pe suprafatele libere din locuinta.
Orice coltisor liber poate fi transformat intr-o gradina, fie ca e vorba de bucatarie, living sau dormitor. Nu exista riscul formarii mucegaiului sau condensului deoarece cuiburile pentru plante din comert sunt facute din tesaturi acrilice impermeabile care ofera atat hidroizolatie cat si posibilitatea de oxigenare eficienta a radacinilor si pamantului.
Efecte benefice asupra sanatatii
Cercetarile de specialitate au aratat ca spatiile interioare unde se gasesc astfel de gradini contin pana la 50-60% mai putini germeni care pot cauza boli transmisibile prin aer, precum si mai putine bacterii. Plantele absorb poluantii din atmosfera prin frunze si trimit toxinele la radacina, unde sunt transformate in hrana iar pe de alta parte elimina oxigen proaspat in mediul in care se gasesc.
Plantele folosite in gradinile verticale
Exista o serie intreaga de plante care pot fi folosite la realizarea unei asemenea gradini, in functie de zona in care sunt amplasate, de recipient, si mai ales daca sunt folosite in interior sau in exterior.
Plantele recomandate pentru incaperi cu lumina redusa sunt Dracaena Marginata, Chamaedorea Elegans, Aspidistra Elatior, Nephrolepis Exaltata si Spathiphyllum.
In incaperile luminoase este bine sa folosim , AristaFilifera Agaveta Aloe, Yucca Pitica si Kalanchoe.
In ceea ce priveste aspectul decorativ, trebuiesc folosite plante cu frunze de genul Chlorophytum Comosum, Nephrolepis Exaltata, Dieffenbachia, Aglaonema Crispum, Codiaeum Varigeatum.
Un alt criteriu dupa care trebuie sa alegem plantele decorative este si necesitatea lor de a-si infige radacinile intr-un strat de pamant cat mai subtire.
Muschi si lichenii ca si unele suculente ca sedumul nu au nevoie de un sol foarte adanc (maximum 5 centrimetri). A doua categorie, cu un sol adanc de 5 pana la 10 centimetri, include ghizdeiul mărunt, capul turcului si ciubotica-cucului cu ale lor flori galbene si trifoiul rosu.
A treia categorie include muschiul dracului, atat de raspanditele vinetele (Centaurea scabiosa), aromatul sovarv, iarba sarpelui cu ale sale flori albastre sau atat de folositoarea linarita, toate avand nevoie de un sol de 10-15 centimetri.
