Cu totii am aflat din sursele de informare care ne stau la dispozitie ca pana la sfarsitul anului acestuia toti proprietarii de locuinte trebuie sa plateasca o asigurare de locuinta obligatorie care sa acopere o serie de dezastre naturale printre care si seismele. Locuitorii oraselor sunt cei mai vulnerabili in fata cutremurelor. Fiecare dintre noi poate s-a intrebat macar o data oare cat de sigur este imobilul in care locuieste sau cat de expus este un imobil situat in centrul orasului spre deosebire de unul aflat la periferie. In cele ce urmeaza mi-am propus sa va prezint cat de riscant este sa fii locuitor al Bucurestiului din zilele noastre dar si cum putem afla daca imobilul in care locuim prezinta risc in cazul unui seims puternic.
Capitala, locul zece în topul riscului seismic
Un grup de oameni de ştiinţă de la Universitatea Bucureşti a efectuat în 2006 un studiu privind „vulnerabilitatea socială” în cazul unui cutremur de mari proportii, în cadrul unui proiect în cadrul Institutului European de Geoştiinţe. Indicatorii de care s-a ţinut seama au fost EDRI, elaborat de Rachel Davidson în 1997, Hazus – 1999, Granger – 1999 şi 2001 şi Dwyer – 2004.
Conform acestui studiu, pentru probabilitatea de 67% ca un cutremur vrâncean de peste 7 grade pe scara Richter să se petreacă în perioada 2006-2008 se estima că 23.000 de clădiri – din 108.834, împărţite pe şase sectoare şi încadrate la categoria I şi II de risc – ar fi suferit pagube majore.
Din cauza densităţii populaţiei, a rolului administrativ şi economic şi a structurii clădirilor existente, în combinaţie cu sursa seismică din Vrancea, Bucureştiul are cel mai inalt grad de risc seismic în Europa şi se situează pe locul zece în topul capitalelor lumii cu risc seismic ridicat.
Zonele cu grad seismic ridicat
Cele mai importante şi mai numeroase cutremure îşi au originea în zona muntoasă şi subcarpatică a Curburii, în Munţii Vrancei şi ai Buzăului, precum şi în zonele subcarpatice adiacente. Acestea sunt cutremure de adâncime subcrustală, generate în focare situate la adâncimi cuprinse între 60 şi 220 de km.
Cutremurele de mare adâncime din Vrancea pot atinge magnitudini maxime de până la 7,7 grade pe scara Richter. Dar mai sunt şi alte zone epicentrale, favorizate de spărturi: zona Făgăraş-Câmpulung, zona Banat (pe aliniament de rupturi), Dobrogea şi platforma Mării Negre (regiune prăbuşită, cu anomalii gravimetrice), Crişana, Maramureş, în jurul Podişului Transilvaniei – unde sunt posibile mişcări subterane vulcanice, precum şi Câmpia Română, care ţine de Bazinul Getic sau Moesic.
Cladirile vulnerabile ale Bucurestiului
Potrivit unei expertize realizate de Institutul „Proiect Bucuresti” nu doar cladirile foarte vechi, insemnate astazi cu bulina rosie, prezinta pericol public, ci si blocurile ridicate intre 1963 si 1978. Motivul pentru care acestea sunt mai expuse decat blocurile ridicate in alte perioade este de origine economica: Partidul de atunci dorea sa demonstreze ca se poate construi mult mai mult si mai rapid decat in tarile capitaliste. Astfel proiectantii au fost obligati sa-si fundamenteze calculele dupa o harta de zonare a riscului seismic modificata astfel incat sa indice valori mai mici ale fortelor care actioneaza asupra cladirii decat cele care s-ar produce de fapt in timpul unui cutremur.
Raportul intocmit de experti in urma cu trei decenii a mai studiat amanuntit si starea de avariere a 603 tronsoane (sectiuni) ale unor blocuri din Bucuresti, executate in perioada mentionata si afectate de cutremurul din 4 martie 1977. Vizate in mod special au fost cladirile cu parter si zece etaje de tip OD, R, M1F8 si M1F4 din Capitala, care sunt si in prezent locuite. Tabloul rezultat arata astfel: de pilda, 93 de tronsoane prezinta grade de avariere care corespund chiar prabusirii. Alte 22 de tronsoane reprezinta un pericol practic inacceptabil pentru siguranta locatarilor. Iar intre timp, pentru ca nu au fost consolidate, aceste cladiri au devenit si mai vulnerabile, cu atat mai mult cu cat au mai suportat efectele catorva seisme care s-au succedat dupa 1977.
O alta categorie de blocuri care prezinta risc seismic sunt si ansablurile blocuri cu spatii comerciale vaste, amenajate la parter, in special blocurile cu patru si opt etaje ridicate pe bulevardele mari ale Capitalei: Sos. Stefan cel Mare, sos. Mihai Bravu, Bdul Ferdinand.
De ce sunt vulnerabile aceste cladiri:
Nivelul scazut al fortelor seismice de poiectare;
Prevederile insuficiente din unele reglementari tehnice;
Calitatea necorespunzatoare a executiei, cauzata, in cea mai mare parte, de ritmul de executie deosebit de rapid impus, care nu putea fi asigurat decat prin abateri de la regulile de buna executie;
Absenta lucrarilor de reabilitare/consolidare dupa cutremurul din 1977.
Clasele de risc seismic ale imobilelor
Potrivit datelor expertizei tehnice publicate de Primaria Municipiului Bucuresti, actualizate la 19.03.2009, in Bucuresti sunt: 16 cladiri cu risc seismic consolidat, 372 de cladiri incadrate in „clasa 1” de risc seismic, 283 de cladiri incadrate in „clasa 2” de risc seismic, 55 de cladiri incadrate in „clasa 3” de risc seismic, 2 cladiri incadrate in „clasa 4” de risc seismic si 1908 de cladiri incadrate incadrate in „categoria de urgenta”.
Cele 4 clase de risc seismic prezinta urmatoarele caracteristici:
Clasa RsI, corespunzand constructiilor cu risc ridicat de prabusire la cutremure avand intensitatile corespunzatoare zonelor seismice de calcul (cutremurului de proiectare);
Clasa RsII, corespunzand constructiilor la care probabilitatea de prabusire este redusa, dar la care sunt asteptate degradari structurale majore la incidenta cutremurului de proiectare;
Clasa RsIII, corespunzand constructiilor la care sunt asteptate degradari structurale care nu afecteaza semnificativ siguranta structurala, dar la care degradarile elementelor nestructurale pot fi importante;
Clasa RsIV, corespunzand constructiilor la care raspunsul seismic asteptat este similar celui corespunzator constructiilor noi, proiectate pe baza prescriptiilor in vigoare.
Din punct de vedere zonal, exista anumite parti ale Bucurestiului care ar putea sa dispara in urma unui seism puternic.Zone din centrul Bucurestiului ar putea deveni de nerecunoscut in cazul unui seism. Un exemplu ar putea fi zona Gradina Icoanei – strada Jean Louis Calderon – strada Constantin A. Rosetti care ar fi daramata complet in cazul unui seism de mare magnitudine, pentru ca aici predomina cladirile cu bulina rosie.
Conform listei imobilelor expertizate tehnic si incadrate in clasa I de risc seismic, alte zone care ar deveni de nerecunoscut in cazul producerii unui cutremur de mare intensitate ar fi Calea Victoriei, strada Stirbei Voda, bulevardul Mihail Kogalniceanu, strada Ion Brezoianu.
Desi multe dintre imobilele incadrate in clasa I de risc seismic au fost consolidate total sau partial in anii trecuti, in prezent probabilitatea unor catastrofe, acolo unde inca mai exista imobile care reprezinta pericol public, a crescut cu trecerea timpului.
Cum pot afla daca un imobil prezinta risc seismic?
In primul rand, responsabilitatea expertizarii acestor locuinte revine asociatiilor de locatari. Cei care sunt interesati sa afle in ce fel de bloc locuiesc, trebuie sa depuna o cerere de expertizare la Ministerul Dezvoltarii prin intermediul asociatiei. In baza acestei solicitari, blocul cu pricina va fi ulterior expertizat. Consolidarea efectiva se va face insa in limita banilor dispusi de la buget.
Pentru a afla daca un anumit imobil se alfa intre cele incadrate in clase de risc seismic puteti parcurge lista aflata pe http ://www.1asig.ro/
http://www.1asig.ro/
