„Pentru obstea mica a pictorilor, Kimon Loghi era insasi gloria. Daca, in anii de faima, tablourile de serie sau pur si simplu proaste ii erau laudate, platite si tezaurizate laolalta cu marile reusite, dupa ce pictorul si-a pierdut, in 1942, vederea, fidelii si averea, lucrarile bune i-au fost judecate impreuna cu esecurile.”Tudor Octavian – PICTORI ROMANI UITATI, Noi Media Print, 2003
Kimon Loghi s-a nascut in 1873 la Serres, in Macedonia, intr-o famile cu stare si cultivata. Scoli a urmat la Bucuresti, Academia de Arte Frumoase, unde i-a avut profesori pe Frederick Storck si pe Theodor Aman (acesta a fost cel care i-a sugerat sa semneze Kimon si nu Chimon, numele fiindu-i citit in romana, uneori, Şimon sau Simon) dar si la Munchen, fiind foarte puternic influentat de scoala pictorilor germani, in special de simbolistii munchenezi (Bocklin).
Instaurarea unui nou regim la Bucuresti, bolsevizarea autoritatilor, chiar si culturale, precum si respingerea de care dadeau dovada pictorii nostri de influenta franceza in raport cu cei de scoala germana au facut ca foarte multe din lucrarile lui ramase in tara sa fie depozitate si uitate prin subsoluri. O mare parte din tablourile lui Kimon Loghi au fost cumparate de greci in felul acesta dorind sa si-l asume ca artist national, iar din Grecia au ajuns in muzee sau colectii particulare din America. Cert este ca si astazi mai multe informatii despre el gasesti pe site-uri straine, unde apare ca macedonean.
Iar, la atelierul bucurestean unde a lucrat, aflat pe strada Viisoarei la numarul 2, singura dovada este o placuta mica de bronz pe care e trecut numele artistului, atat. Casa, in stil Art Nouveau, poarta semnatura arhitectului Arghir Culina si el de origine aromana (trebuie ca a fost importanta originea comuna insa nu stiu daca Arglinahir Cu a proiectat casa pentru Kimon Loghi).
Dezvoltarea volumului pe verticala cu o amprenta relativ mica la sol, acesta este stilul lui Arghir Culina, pe care il regasim si la Proprietatea Culina (imobilul de raport), hotelurile Union sau Stanescu (in episoade viitoare).
Acum casa pare parasita. Iar daca nu este parasita inseamna ca nu este ingrijita. Niste termopane nenorocite si un soi de firma kitsch pe care scrie salon de infrumusetare sau coafura. Ceva de genul asta. As spune ca atat pictorul cat si arhitectul sunt ignorati si dati uitarii.
Articol aparut pe http://bucurestiinoisivechi.blogspot.com
