Se chiamă o intoxicaţie ( otrăvire ) a corpului prin otrăvurile din el însuşi.
Autointoxicaţiile joacă un rol de frunte între cauzele îmbolnăvirii oamenilor.Un om care munceşte mult cu corpul, cu braţele şi picioarele, adică un surmenat fizic are într-un moment dat îngrămădite în corpul său diferite otrăvuri ( creatinine, albumine uzate, acid lactic ) care îl silesc să intre în repaos.Odihna îl dezintoxichează, adică îi dă timp ca orăvurile să iasă din sângele lui prin urină.
Un om care munceşte mult cu creerul, adică un surmenat intelectual este şi el într-un moment dat otrăvit prin resturi din arderile ce au avut loc în creer ( fosfatide, colesterină, toxine, etc. ) care îi tulbură ideile, îl deprimă, îi scad memoria şi judecata.E silit atunci să se odihnească, să doarmă ( fără voie ) şi în timpul somnului având loc o ieşire a otrăvurilor şi neadăugire de alte otrăvuri cerebrale, omul îşi revine.
Alteori autointoxicaţia se produce printr-o tulburare a actelor digestive ( mistuind ) sau prin formare de otrăvuri în stomac şi intestin sub înrâurirea microbilor ( la dispeptici, la constipaţi ).Uneori aceste diferite feluri de autointoxicaţii se suprapun la acelaşi individ ( migrene la un intelectual care în acelaşi timp este şi un constipat ).
În fine vin marile autointoxicaţii produse prin acumulare în ţesuturi şi în humori ( în sânge, limfă ) de prea mari cantităţi de nişte substanţe chimice care de obiceiu există şi la om sănătos însă în câtimi mici.Aşa, autointoxicaţia prin clorur de sodiu ( sare de bucătărie ) la unii bolnavi de rinichi; sau prin colesterină ( prea multă în sânge ) la unii bolnavi de ficat ( migrene ); sau prin acid carbonic ( la bolnavi de plămâni ).
Într-un cuvânt, când ficatul, plămânii, pielea, rinichii, nu funcţionează bine – omul e autointoxicat.Un om cu stomac dilatat, golindu-se greu, face ca albuminele alimentelor rămânând prea mult în contact cu acidul clorhidric din stomac, dau naştere la otrăvi ( sintonină ) care e convulsionată.Dar fabrica cea mai puternică de otrăvuri pentru om se află în intestinul gros.Aici este adevăratul sediu al autointoxicaţiilor.Cele mai multe ori din cauza fenomenelor de putrezire ce au loc acolo sub influenţa unei lipse de suc pancreatic sau bilă.Aci numeroase specii de microbi, fabrică fel de fel de otrăvuri ( trypsină, acide grase, indol, phenol, amoniac, trimetilamine şi cele mai primejdioase: ptomainele, apoi putrescină, cadaverină ).
Din intestin otrăvurile trec în sânge şi de acolo în urină, unde sunt găsite la analiză.Efectul lor?Dureri de cap, hypertensiune, astenie, iritabilitate, anemie iar după Metshinoff scleroza arterială şi îmbătrânire prea timpurie.
Cine apără organismul de autointoxicaţii?
Ficatul este marele apărător al nostru contra tuturor felurilor de otrăvuri.Îndeosebi otrăvurile care vin din intestin trec prin „vâna poartă” în ficat.Acolo ele sufăr preschimbări care le iau puterea lor otrăvitoare.
Dar nu numai otrăvurile de care am vorbit ci orice albumină streină venită în stomacul şi intestinul nostru sub formă de alimente, ca să ne poată folosi adică spre a se putea încorpora în corpul nostru, e necesar ca să treacă prin prin ficat unde e…”humanizată”.
Ca încheiere, e necesar să amintim că „glandele cu secreţiune internă”, când fabrică vreuna din secreţiuni în prea mare cantitate, pot da naştere şi ele la o autointoxicare.
Tratamentul autointoxicaţiilor variază după cauze şi după organul în care se produc.Un lucru esenţial este să menajăm ficatul şi rinichii noştri.Primul face nevătămătoare otrăvurile şi al doilea, dacă e sănătos, lasă ca otrăvurile să iasă afară din organism.
