Dacă în prezent cele mai multe derby-uri din fotbalul românesc găzduite de echipe bucureștene se desfășoară pe Arena Națională, în trecut existau în Capitală mai multe stadioane unde s-au consemnat jocuri spectaculoase, dar care astăzi au rămas doar în istorie. Motivele țin de evoluția orașului, de progresul tehnic, dar și de decizii strategice, inclusiv în plan politic.
De remarcat că principalele cluburi de fotbal din București care au cei mai mulți fani, dintre cele care evoluează în Liga 1, au trecut sau trec de asemenea prin schimbări legate de arenele alese pentru jocurile de „acasă”.
Vechiul stadion al Rapidului a fost înlocuit cu unul nou, Dinamo evoluează pe stadioanele Arcul de Triumf și Arena Națională până să poată reveni în Șoseaua Ștefan cel Mare (pe o arenă cu totul nouă), iar FCSB, alungată din Ghencea, folosește de asemenea stadionul Echipei Naționale de Fotbal a României.
Dintre echipele de top din Bucureștiul interbelic, două au dispărut în anii comunismului (Venus și Unirea Tricolor). Pe de altă parte, Rapid, formație care a sărbătorit de curând 100 de ani de istorie, a redevenit o forță în prima ligă, fiind principala favorită la casele de pariuri în actuala ediție a campionatului intern. Echipa din Giulești are șanse destul de bune să obțină primul trofeu de la inaugurarea noului stadion, în condițiile în care FCSB și CFR Cluj sunt departe de primele poziții. Astfel, în topul favoritelor mai sunt U Craiova, Dinamo București și FC Botoșani, FC Argeș și UTA Arad, însă finalul sezonului este încă departe.
Arena Romcomit: primele meciuri în nocturnă din România
Inaugurată în anul 1923 (cel în care s-a fondat Rapid București), arena Romcomit își datora numele asocierii cu Banca Comercială Româno-Italiană. Din 1925, Romcomit a fuzionat cu Triumf, rezultând o nouă echipă: Juventus București.
Aceasta avea să fie deținătoarea stadionului modern unde s-au consemnat primele meciuri jucate în nocturnă în România: pe 13 şi 14 septembrie 1933, amicalele susținute de Ujpesti Budapesta cu CFR și Venus București.
Stadionul Romcomit a fost situat în zona în care se află acum Opera Română și Facultatea de Drept și făcea parte dintr-un complex sportiv care mai conținea și un bazin de înot, terenuri de tenis, sală de box și de scrimă. Arena a fost dărâmată în anul 1934, pentru că regele Carol al II-lea a dorit să construiască complexul studențesc Cetatea Universitară.
Stadionul Venus al „vedetei” Capitalei din perioada interbelică
În anii de prosperitate dintre cele două mari războaie ale secolului trecut, cea mai titrată echipă de fotbal din Capitala României era Venus București, de 8 ori campioană națională! Pe stadionul Venus s-a jucat primul „cuplaj” din Divizia A: Unirea Tricolor – AMEFA și CFR București – Crișana Oradea.
Pe același stadion s-au desfășurat și cinci finale ale Cupei României plus multe meciuri ale echipelor românești în Cupa Europei Centrale. Un detaliu demn de menționat este că, la astfel de meciuri importante, jocul era pe zgură, nu pe gazon, pentru a se asigura condiții mai bune.
Echipa Venus a fost considerată o reprezentantă a claselor sociale de mijloc și superioară, iar instaurarea comunismului a determinat limitarea finanțării pentru acest club. Venus a ajuns în ligile inferioare și a fost în cele din urmă desființată în anul 1949.
În aceeași perioadă s-a demolat și stadionul, inclus într-o arie cu funcție militară. Înainte de a dispărea, arena Venus a găzduit primele trei meciuri din istorie ale noului club Steaua București, care avea să câștige Cupa Campionilor Europeni în anul 1986.
Stadionul Republicii, unde Echipa Națională a evoluat de 42 de ori
Considerat a fi primul stadion modern din România, dotat cu gazon cu drenaj, ANEF (acronim – Agenția Națională de Educație Fizică) a fost construit în anul 1926, inițial denumit ONEF.
Recondiționat după un incendiu, a fost inaugurat pentru a doua oară în anul 1948, cu ocazia primei ediții a Campionatelor Internaționale de Atletism ale Republicii Populare Române. Pentru a reflecta noua ordine socială, a primit și denumirea nouă – Republicii.
Echipa Națională de Fotbal a țării noastre a jucat pe acest stadion 42 de meciuri. Numeroase alte evenimente au fost găzduite de arena Republicii, care a ajuns totuși în plan secund ca importanță după construirea Stadionului 23 August, în anul 1953, cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului.
Stadionul Republicii nu a mai intrat în planurile conducerii statului, mai ales că se situa foarte aproape de Casa Poporului (actualul Palat al Parlamentului). La momentul actual, garajul Camerei Deputaților ocupă spațiul pe care, în trecut, se desfășurau competiții sportive.
Stadionul Unirea, aproape de Gara de Est
Unirea Tricolor a fost cunoscută drept echipă a cartierului Obor. Înainte ca aceasta să devină celebră, s-a realizat fuziunea dintre două cluburi: Unirea și Tricolorul. Jocurile se desfășurau pe stadionul Unirea, inaugurat în anul 1924.
Acolo, lângă Gara de Est (actuala București Obor) s-a consemnat prima partidă de campionat în sistem divizionar, adică pe formatul existent și acum: pe 4 septembrie 1932, Unirea Tricolor a jucat contra AMEFA Arad.
Clubul s-a transformat între timp în Dinamo B (a doua echipă a Ministerului Afacerilor Interne, după Dinamo), iar în locul stadionului s-au construit mai multe blocuri.
Sursa foto: https://www.canva.com/
