Astăzi, 23.05.2022, sărbătorim 111 ani de la inaugurarea Palatului CCIB (Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti).
Palatul Camerei bucureștene a fost inaugurat la data de 23 mai 1911, după planurile arh. Ștefan Burcuș. Structura de rezistenţă a fost proiectată de ing. Gogu Constantinescu și a fost realizată din pereţi de cărămidă specială şi planşee de beton armat. Ornamentația generală a clădirii i se datorează lui Emil W. Becker.
Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) este o organizaţie autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, de utilitate publică, destinată reprezentării, apărării şi susţinerii intereselor membrilor săi şi a celorlalţi operatori economici din municipiul Bucureşti, pentru dezvoltarea comerţului şi industriei, agriculturii şi serviciilor corespunzător cerinţelor economiei de piaţă.
Istoric CCIB
1859 – Comercianţii se preocupă de înfiinţarea unui sistem cameral, cu „acţiune independenţa şi o autoritate recunoscută spre a putea apăra cu mai multă eficacitate interesele vitale ale tuturor ramurilor de industrie” (C.A. Rosetti, prim-starostele neguţătorilor Capitalei).
1860 – Principele Alexandru Ioan Cuza trimite Adunării legislative din Bucureşti un proiect de lege pentru organizarea unei camere de comerţ. Iniţiativa nu se materializează.
1864 – Este adoptată legea camerelor de comerţ.
Ianuarie 1868 – Este înfiinţată prima camera de comerţ şi industrie pe teritoriul de atunci al României, cea din Bucureşti.
Iunie 1868 – Pentru prima dată în România, se pune problema „întabularii firmelor comerciale”; acesta este certificatul de naştere al Registrului Comerţului.
1870 – Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti este autorizată să publice rată medie de schimb a principalelor valute străine – că o recunoaştere a prestigiului şi credibilităţii Camerei.
1875 – Camera Bucureşti este coautor al textului primei legi a mărcilor.
1884 – La propunerea Camerei de Comerţ Bucureşti, este promulgată legea pentru încurajarea industriei naţionale.
1886 – Apare o nouă lege a camerelor de comerţ, care scoate aceste organizaţii de sub oblăduirea guvernului; Camerei i se cere să sprijine prima bursă din ţară.
1895 – Camera Bucureşti deschide primul birou de informaţii comerciale, care câştigă rapid încrederea şi aprecierea companiilor străine care funcţionează în România acelor timpuri.
1899 – Camera îşi face cunoscută poziţia cu privire la carteluri.
23 mai 1911 – Este inaugurat Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti în prezenţa MS Regelui Carol I, a membrilor Casei Regale a României şi a unor înalţi oficiali ai statului, precum şi a unor membri ai Camerei de Comerţ.
1926 – La iniţiativa Camerei Bucureşti, este introdus cecul poştal că instrument de plata fără numerar. CCIB organizează Oborul Capitalei, primul târg de interes naţional, urmat de târguri de mărfuri în pieţele Bucureştilor. Până la jumătatea secolului trecut, CCIB sprijină şi finanţează învăţământul comercial şi de meserii.
1949 – Prin decretul nr. 74/25.02.1949, camerele de comerţ sunt desfiinţate, cu excepţia Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti. Cu un obiect de activitate amputat, redus la susţinerea comerţului exterior, spoliată de toate proprietăţile sale, Camera bucureşteană păstrează vie flacăra sistemului cameral.
1949-1990 – Camera de Comerţ funcţionează, sub diferite denumiri, în cadrul Ministerului Comerţului.
1990-2005 – CCIB funcţionează că departament al Camerei Naţionale.
2008 – CCIB se reorganizează, în conformitate cu Legea 335/2007.
