Statistic vorbind, cele mai vânate locuri în metrou sunt cele din extremele şirurilor de scaune. Se-ntâmplă să fiu primul la uşa vagonului. Se deschid uşile, ies călătorii care coboară la stația asta, dau să intru. Din spate vine un individ corpolent, pe la un 35-40, cu ghiozdan la el, care se repede disperat spre un scaun din extremă. Mă împinge şi zboară pe lângă mine, se prăvăleşte pe scaun. Disperat parcă viața lui depinde de asta. Sunt multe alte locuri libere. Se aşează…, pune ghiozdanul pe genunchi, scoate telefonul inteligent şi intră pe interneți. Mă aşez vizavi de el şi îl fixez cu privirea. Mă evită 5 minute, după care ridică ochii de sub cozorocul şepcii negre asortată cu geaca de fâş negru, vede că mă uit la el. E transpirat. Coboară repede privirea în telefon şi se preface că tastează ceva, deşi ecranul e stins.
Războinicii metroului…
