Bucureștiul este un freamăt, o agitație permanentă, afirmă Mihai ”Miță” Georgescu, solistul trupei Bere Gratis, într-un interviu acordat AGERPRES, în cadrul proiectului ”ORAȘUL MEU, BUCUREȘTI”.

Foto: (c) Grigore POPESCU / AGERPRES FOTO
În opinia sa, Capitala este ”locul unde se întâmplă freamătul cel mai mare cultural”, dar, dincolo de asta, e nevoie de mai multe spații verzi, de locuri de joacă pentru copii, de spitale puse la punct, ”de tot ceea ce există într-o țară civilizată”.
Artistul regretă că în prezent oamenii au uitat ce înseamnă elita Bucureștiului și spune că s-ar implica în orice gen de campanie care ajută la schimbarea mentalității și educației românești.
AGERPRES: De foarte mulți ani Bere Gratis este una dintre trupele rock bucureștene foarte iubite, foarte îndrăgite, iar când spui Bere Gratis spui implicit Mihai Georgescu, adică Miță, cum îți spun ție prietenii și apropiații. Ce înseamnă pentru tine Bucureștiul?
Mihai ”Miță” Georgescu: Bucureștiul este un freamăt, Bucureștiul e o agitație permanentă, o goană, o înșiruire de înjurături în trafic combinate cu zonele liniștite, parcuri — care se aglomerează… dar sunt frumoase pentru că auzi chiote de copii. E o alternanță între înjurăturile din trafic și chiotele de copii. Și înseamnă o populație foarte mare, Bucureștiul a devenit nu numai capitala țării, ci este și locul unde se întâmplă freamătul cel mai mare cultural.
AGERPRES: Cum vezi diferența dintre Bucureștiul din copilărie, din adolescență și cel pe care îl percepi acum, cu ochii unui om matur?
Mihai ”Miță” Georgescu: Eu sunt bucureștean din generație în generație, m-am născut în București și n-aș putea să trăiesc în altă parte decât aici. Pe cât urâm toată zăpăceala asta, pe atât o și iubim, că ne-am plictisi fără ea. Bucureștiul față de atunci când eram copil s-a schimbat foarte mult, s-a creat și o invazie de ”trupe” din provincie într-un procent destul de mare, de oameni care nu înțeleg ce înseamnă Bucureștiul, care este valoarea lui nu numai istorică, ci valoarea lui ca populație — cei care locuiesc aici de foarte mult timp. Pe vremuri, oamenii — cu mult înainte să mă nasc eu — mergeau pe Calea Victoriei pe dreapta și se întorceau pe stânga, bărbații își scoteau pălăriile, indiferent dacă se cunoșteau sau nu cu ceilalți participanți la plimbare. Lucrurile s-au degradat și acum avem parte de foarte multe șicane, de foarte multă golăneală, de foarte multă mitocănie. Din păcate, această schimbare s-a realizat imediat după Revoluție, pentru că Bucureștiul a fost un oraș foarte liniștit. Dar acum este un oraș cu foarte mare tămbălău.
AGERPRES: Ce zonă din oraș îți place cel mai mult?
Mihai ”Miță” Georgescu: Zona copilăriei, adică Cișmigiul. Eu am copilărit în zona Sălii Palatului și pentru noi, când eram eu copil, era o performanță foarte mare că puteam merge la două cinematografe care erau în cartier, unul era la Sala Mică a Palatului, adică în spatele Muzeului de Artă — și acolo rulau filme destul de rar—, și la cinema Union, care a devenit cinematecă, atunci era un cinematograf obișnuit, drăguț, unde mergeam să vedem filme.
AGERPRES: Ai spus că n-ai putea să trăiești în altă parte decât în București, dar prin natura meseriei tale ai umblat prin toată țara, ba chiar ai ieșit din țară. E vreun oraș care ți-a plăcut în mod deosebit și ai vrea să fie și Bucureștiul așa?
Mihai ”Miță” Georgescu: Mi-a plăcut foarte mult Iașiul. Avem și niște amintiri foarte frumoase, am tras primul disc acolo, și mi se pare că este un oraș care a crescut foarte mult, care a restaurat niște valori culturale fantastice. Din păcate, au făcut și niște greșeli, cum ar fi Casa Pogor, care reprezenta un blazon pentru Iași, acolo se întâlneau toți oamenii de cultură, elita, acolo există o legătură pe sub pământ între hanul unde a băut Eminescu cu Creangă și Casa Pogor. E foarte interesant, e un oraș care reprezintă o ”mlaștină” de cultură. Mă bucur că s-a modernizat, dacă te duci și vezi Palatul Culturii chiar te simți într-o țară civilizată și într-un oraș mare.
AGERPRES: Ce crezi că ar putea lua Bucureștiul, dacă ar fi posibil, de la acest oraș? Ar trebui pus mai mult accentul pe clădirile istorice, monumentele arhitecturale din oraș?
Mihai ”Miță” Georgescu: Centrul vechi reprezintă o mare înșiruire de baruri, de cluburi, dar când spui Centrul vechi ar trebui să însemne cu totul altceva, nu numai clădirile, ci faptul că sunt multe zone vechi de a căror valoare nu se profită. Eu cred că lucrurile vor fi încet-încet, într-un fel sau altul, separate, pentru că e foarte greu să îmbini Ateneul cu o cârciumă. Ateneul trebuie să-l lași așa cum e, nu poți să-i tragi în față o terasă.

Foto: (c) Grigore POPESCU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Referindu-ne la activitatea ta și a trupei, ce amintiri frumoase ai legate de București? Poate locul unde ați filmat primul videoclip sau unde ați avut primul concert….
Mihai ”Miță” Georgescu: Primul concert a fost în Piața Constituției, acolo am cântat trei piese în 1998, erau câteva sute de oameni, dar ni s-a părut ceva foarte important, eram pe o scenă mare, în Piața Constituției, care este uriașă, și am zis: ”Ei, e un început interesant”. Marea majoritate a videoclipurilor le-am filmat în București, pentru că n-am băgat bani în cazări, mese, transport, am făcut lucrurile acasă, întrucât relațiile pe care le ai sunt aici, unde te miști.
AGERPRES: Când simți nevoia să te relaxezi, unde te plimbi prin București?
Mihai ”Miță” Georgescu: Acasă mă relaxez cel mai bine, dar dacă vreau să mă plimb în general ies din București. Nu mi se mai pare Bucureștiul un loc în care poți să te relaxezi. Mă refer la parcuri, stradă, bulevarde….inclusiv duminica este nebunie…
AGERPRES: Și cu Teodora, fetița ta, unde te duci la plimbare?
Mihai ”Miță” Georgescu: Tot în afara Bucureștiului — Snagov, Mogoșoaia…
AGERPRES: Dacă ar fi să alegi ceva ce admirai în Bucureștiul de altădată ce anume ar fi, dincolo de ce spuneai mai devreme, despre Calea Victoriei? Mă refer și la aspectul orașului, nu doar la populație.
Mihai ”Miță” Georgescu: Reacția este foarte simplă, noi am uitat ce înseamnă elita Bucureștiului, elita este acum un fel de cine are mai mulți bani și cine parchează mașina cea mai scumpă, spre deosebire de anii despre care tu vorbești, când oamenii discutau despre valoarea umană, morală, valoarea culturală a persoanelor. Asta face marea diferență, pentru că, oriunde ne-am duce, tot ce se pregătește este pentru ceea ce urmează să vină.
AGERPRES: În cazul în care ai avea posibilitatea să schimbi ceva în oraș, ce ar fi de schimbat în primul rând? Ce te-ai gândi să faci pentru a fi mai frumos, mai liniștit, mai curat?
Mihai ”Miță” Georgescu: Sunt foarte multe lucruri de făcut, iar primul este ca regulile să fie respectate, pentru că Bucureștiul a ajuns să aibă foarte multă lume necivilizată. Trebuie să încercăm să educăm oamenii să înțeleagă despre ce e vorba, să înțeleagă că e un oraș capitală europeană. Știi ce e surprinzător? Românul, când se duce în Occident, e civilizat, la el acasă nu e. Acolo vede niște reguli și i se pare ciudat să nu le respecte, dar aici, dacă există reguli nu le respectă, zice ”lasă, că nu e problemă”.
La un moment dat a fost o campanie foarte interesantă, au fost montate foarte multe coșuri de gunoi și scria pe ele ”aruncă în mine ce nu-ți convine”. Și lucrurile astea ar trebui făcute foarte des. Cum e și cu aruncatul plasticului, hârtiei. Părerea mea este că Bucureștiul are nevoie de foarte multe spații verzi și de foarte multe locuri de joacă pentru copii, mai are nevoie de spitale puse la punct, are nevoie de tot ceea ce există într-o țară civilizată și nu există în București. Avem toți ultimul tip de mașini, avem restaurante de ”fița fiței”, unde mănânci ce vrei, bei cele mai alese băuturi, dar nu ne gândim niciodată ce facem cu omul normal, omul de jos, unde se distrează el. S-au deschis două aqua-park-uri, piscinele toate sunt private, nu mai există ștranduri făcute din banii statului…. Sunetistul nostru de studio lucrează în Elveția și mi-a povestit că a fost la ștrand. Ștrandul făcut de primărie. A văzut că era un foarte mare bazin unde erau mulți copii, dar a văzut că nu e niciun… ”salvamar”. Și a întrebat: ”La voi copiii stau așa, nesupravegheați?”. I s-a răspuns: ”Tu nu știi ceva, toți elvețienii știu să înoate, înotul e obligatoriu în clasele I-IV”. Despre asta vorbim — și despre sănătate, și despre eliberarea energiei unui copil.

Foto: (c) Grigore POPESCU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Este vreun loc anume, o clădire, în București, unde să ți se fi întâmplat ceva frumos, pe lângă care să treci având un soi de emoție sau bucurie?
Mihai ”Miță” Georgescu: Întotdeauna am să trec cu mare, mare bucurie pe lângă Teatrul Național, pentru că acolo a fost primul nostru concert mare, când am aniversat 5 ani de formație, concert care a fost sold out cu 10 zile înainte, într-o perioadă în care se făceau foarte puține concerte pe bilete. Cred că Teatrul Național are o încărcătură culturală, emoțională… când te gândești că pe scena aceea au jucat cam toți monștrii sacri ai teatrului românesc. Probabil că, dacă n-aș fi fost cântăreț, aș fi fost actor.
AGERPRES: Spuneai mai devreme de acea campanie pentru curățenia Bucureștiului. Știu că te-ai implicat de multe ori în campanii umanitare, chiar ai o fundație. Ai fi dispus să te implici împreună cu trupa și într-o astfel de campanie pentru București?
Mihai ”Miță” Georgescu: Da, ceea ce am făcut împreună cu Liana (n.r. — Liana Stanciu, soția lui Mihai) pentru Spitalul ”Marie Curie” a fost tot pentru București, pentru că Spitalul ”Marie Curie” reprezintă o ultimă graniță a ceea ce înseamnă sănătatea pediatrică a copiilor din România. Cred că aici a fost o implicare legată de București, pentru că ”Marie Curie” nu e un spital al Bucureștiului, a devenit un spital național, vin copii din foarte multe locuri și, dacă te duci să faci un sondaj câți copii sunt din provincie și câți din București, cred că proporția este de 65-70% din provincie.
Dar m-aș implica în orice gen de campanie care ajută la schimbarea mentalității și educației românești. Atunci când eram copil se forma un fel de echipă care săpa pământul din fața blocului, mai planta o floare, un copac, nu venea atunci ADP să facă asta, o făceau oamenii care locuiau acolo. Mă uitam la televizor acum vreo două ierni… într-un cartier au venit cei care ridică mașinile, de la primărie, și au ridicat două mașini care erau acoperite cu zăpadă. Au făcut curat și le-au pus la loc. Unde este spiritul civic? Dacă nu există acest spirit civic nu poți avea pretenția ca autoritățile să facă totul. Uite, a reușit treaba cu cauciucurile de iarnă. Toată lumea, când vine octombrie, știe că trebuie să schimbe cauciucurile, deci se poate, în momentul în care faci o regulă și te ții de ea, din momentul acela lucrurile pot fi făcute cum trebuie. De asta avem nevoie, de civilizație.
AGERPRES: Care a fost cea mai mare trăznaie pe care ai făcut-o în copilărie și în ce loc din București?
Mihai ”Miță” Georgescu: Imediat după Revoluție, la Sala Palatului. Jos sunt niște ciuperci, practic niște guri de aerisire. Noi, neavând acces, ca orice copil, voiam să descoperim tot felul de locuri și ne-am băgat acolo. Ne-am speriat, era o unitate militară chiar în spatele Sălii Palatului, și băieții de acolo intraseră în panică, n-au înțeles cine umblă, era treaba cu teroriștii, ne-am panicat și noi, când iese armata după tine, e cam grav. Erau și niște santinele și aveam un avantaj — era un teren de fotbal cu un gazon impecabil, stadion adevărat (râde).
AGERPRES: Dacă ar fi să faci o urare Bucureștiului la împlinirea a 555 de ani, ce i-ai ura?
Mihai ”Miță” Georgescu: Liniște. Pentru că a ajuns un oraș cu prea mare tămbălău, prea mare gălăgie și de cele mai multe ori oamenii se înrăiesc din cauza asta, au senzația că acela de lângă ei e în fața lor, iar cel din spate s-ar putea să-i tragă una. Nu mai există bunătatea, atitudinea de concetățeni. Atunci când e liniște lumea devine mai pacifistă, mai naturală, nu trebuie să te mai duci în piață să te bați, să stai la cozi, mi se pare foarte ciudat că în România încă se stă la coadă. Și cred că i-aș mai dori o educație a șoferului. Am mers în câteva capitale europene și am văzut că atunci când șoferul dă semnal să se angajeze pe o altă bandă instantaneu cel din spate îl lasă. Asta îi doresc Bucureștiului — liniște și educație.
sursa-http://www.agerpres.ro/



















