Statele Unite ale Americii, cu o suprafață totală de 9.826.675 kmp (a treia din lume) și o populație de 318.892.103 locuitori (estimare iulie 2014) sărbătorește Ziua națională la 4 iulie.
Recepție oferită de Ambasada SUA în România, cu prilejul sărbătoririi Zilei Independenței
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA
Cunoscută ca Ziua Independenței, aceasta marchează aniversarea declarației de independență din 1776, față de Marea Britanie, semnată de 13 colonii de pe continentul nord-american.
Situată în America de Nord, SUA are ca limite — Canada în Nord (inclusiv Alaska), Oceanul Atlantic în Est, Mexic și Golful Mexic în Sud și Oceanul Pacific în Vest.
Cele 50 de state ale SUA sunt Alabama, Alaska, Arizona, Arkansas, California, Colorado, Connecticut, Delaware, Florida, Georgia, Hawaii, Idaho, Illinois, Indiana, Iowa, Kansas, Kentucky, Louisiana, Maine, Maryland, Massachusetts, Michigan, Minnesota, Mississippi, Missouri, Montana, Nebraska, Nevada, New Hampshire, New Jersey, New Mexico, New York, North Carolina, North Dakota, Ohio, Oklahoma, Oregon, Pennsylvania, Rhode Island, South Carolina, South Dakota, Tennessee, Texas, Utah, Vermont, Virginia, Washington, West Virginia, Wisconsin, Wyoming și un district — Columbia.
Totodată, SUA dețin mai multe teritorii dependente: în Oceanul Pacific — Samoa Americană, Guam, Ins. Mariane de Nord, Ins. Baker, Ins. Howland, Ins. Jervis, Atolul Johnston, Atolul Palmyra, Ins. Wake, Ins. Midway, Reciful Kingman; în Arhipelagul Antile — Puerto Rico, Ins. Virgine Americane, Ins. Navassa.
Statuia Libertății din New York
Foto: Turistik.ro
SUA ocupă partea centrală și de nord-vest a Americii de Nord și este unul dintre cele mai întinse state din lume. Relieful este variat și diferențiat, de la Est la Vest, în trei mari zone paralele, orientate Nord-Sud: Munții Apalași (Appalachian Mountains), Marile Câmpii centrale (Great Plains) și Munții Stâncoși (Rocky Mountains, cu Mount McKinley — 6.198 m, Alaska). Hawaii, singurul stat (16.705 kmp), aparținând SUA, aflat în afara continentului nord-american este constituit din arhipelagul vulcanic omonim situat în partea centrală a Oceanului Pacific, la sud de Tropicul Racului și la 3.700 km vest de coastele Californiei. Relieful său este în mare parte muntos, culminând la 4.205 m în vulcanul stins Mauna Kea.
Clima este, în linii mari, temperată în jumătatea nordică, cu nuanțe oceanice pe coastele nord-atlantică și nord-pacifică, și subtropicală în sud.
Pe teritoriul SUA se află unul dintre cele mai mari fluvii din lume — fluviul Mississippi (6.019 km, împreună cu afluentul său Missouri). Pe coasta Oceanului Atlantic, râurile sunt scurte, iar pe cea a Oceanului Pacific sunt mai lungi (Columbia, Colorado ș.a.). 664.709 kmp din suprafața Marilor Lacuri revin SUA, Lacul Michigan — în întregime, Lacurile Superior, Huron, Erie și Ontario — parțial, fiind împărțite cu Canada.
Teritoriul nord-american este populat, în epoca precolumbiană (circa 26000 î. Hr.), de numeroase triburi amerindiene, de vânători și pescari (athapasci, irochezi, seminoli, sioux, apași, comanși ș.a.), ai căror strămoși imigraseră din Asia peste strâmtoarea Bering spre sfârșitul Paleoliticului.
În 1492, genovezul Cristofor Columb este navigatorul care relevă Europei existența noului continent.
Spaniolii, conduși de Pedro Menendez de Aviles, fondează în 1565, Sf. Augustin (în Florida), prima așezare europeană permanentă de pe continentul nord-american.
Între 1607 și 1733, pe coasta Atlanticului iau ființă 13 colonii engleze — Massachusetts (1620), Maryland (1634), Pennsylvania (1682), Georgia (1733) ș.a.
Podul Brooklyn din New York
Foto: Turistik.ro
La 5 septembrie 1774 este convocat primul Congres Continental, la Philadelphia. Congresul redactează o ”Declarație a dreptului, în care se afirma dreptul de a vota propriile impozite” și creează ”Asociația continentală”.
Măsurile discriminatorii adoptate de metropolă în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea față de coloniile nord-americane determină nașterea mișcării comune antibritanice, care culminează cu Războiul de independență.
La 4 iulie 1776, cele 13 colonii engleze își proclamă independența. Thomas Jefferson redactează ”Declarația de independență” care este adoptată de Congresul american. Independența este recunoscută prin Tratatul de la Paris din 3 septembrie 1783.
În 1787 este adoptată Constituția SUA (în vigoare, cu amendamente, până astăzi), care proclamă SUA stat federal și introduce sistemul prezidențial de guvernământ — George Washington (1789-1797) — primul președinte al țării.
În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, SUA continuă expansiunea pe continent prin adăugarea unor noi state, numărul lor ajungând la 50. Contradicțiile dintre statele sudice, partizane ale sclaviei, și cele nordice, aboliționiste, conduc la părăsirea uniunii de către 10 state sudice și la izbucnirea Războiului de secesiune (1861-1865). După victoria nordului, SUA cunosc o dezvoltare economică rapidă, devenind, la sfârșitul secolului al XIX-lea, prima putere industrială a lumii.
Imagini din Times Square, New York
Foto: Turistik.ro
În Primul Război Mondial, SUA intervin de partea Antantei, în 1917, însă nu semnează Tratatul de la Versailles (1919) și nici nu devin membru al Societății Națiunilor, adoptând o politică de izolaționism în perioada interbelică.
În urma izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial, SUA își proclamă neutralitatea, dar sprijină economic, militar și moral statele aflate în luptă cu puterile fasciste. În urma atacului japonez de la Pearl Harbour (1941), SUA intervin în război, luptând pe fronturile din Pacific, Africa de Nord și Europa.
Politica postbelică este condiționată de confruntarea dintre cele două superputeri ale lumii — SUA și URSS, de cursa înarmărilor și de lupta pentru extinderea sferelor de influență. Statele Unite sprijină redresarea economică a statelor vest-europene prin lansarea Planului Marshall, inițiază o serie de alianțe militare — NATO (1949), ANZUS (1951), SEATO (1954), CENTO (1955). După destrămarea URSS, SUA rămân prima putere economică și militară de la sfârșitul secolului XX.
Clădirea Capitoliului, Washington, SUA
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA
În prezent, SUA sunt membru în cadrul mai multor organizații, printre care: Asia Pacific Economic Cooperation (APEC), Consiliul Arctic, Association of Southeast Asian Nations (ASEAN) — partener de dialog, Black Sea Economic Cooperation (BSEC) — observator, Council of Baltic Sea States (CBSS) — observator, European Organization for Nuclear Research (CERN) — observator, European Bank for Reconstruction and Development (EBRD), G-20, G-5, G-7, G-8, G-10, Inter American Development Bank (IADB), International Atomic Energy Agency (IAEA), International Bank for Reconstruction and Development (IBRD), International Energy Agency (IEA), International Monetary Fund (IMF), Interpol, North American Free Trade Agreement (NAFTA), North Atlantic Treaty Organization (NATO), Nuclear Suppliers Group (NSG), Organization of American States (OAS), Organization for Economic Cooperation and Development (OECD), Organization for the Prohibition of Chemical Weapons (OPCW), Organization for Security and Cooperation in Europe (OSCE), Clubul Paris, South Asian Association for Regional Cooperation (SAARC) — observator, Southeast European Cooperative Initiative (SECI) — observator, United Nations (UN), World Bank, World Trade Organization (WTO).
Premierul britanic David Cameron (ctr. stg.), secretarul de stat american Hillary Clinton (ctr.) și președintele SUA, Barack Obama (ctr. dr.), Summitul NATO de la Chicago, 2012
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA
Statele Unite ale Americii sunt o republică federală, constituită istoric prin uniunea liber consimțită a 50 de state (cărora li se adaugă un district federal și un ”stat asociat” — Puerto Rico). Constituția federală din 1787 (cea mai veche în vigoare, completată ulterior cu 27 de amendamente) impune o serie de mecanisme complexe de echilibrare a puterii federale centrale (Președinția — Administrația și Congresul) cu puterile locale, aparținând statelor (guvernatorii și legislativele statale). În SUA, președintele este cumulativ și prim-ministru, ca șef al executivului compus din miniștri denumiți secretari.
Cel de-al 44-lea președinte al SUA este Barack H. Obama, învestit în funcție la 20 ianuarie 2009, pentru un mandat de patru ani. A fost reales la 6 noiembrie 2012 și reînvestit la 20 ianuarie 2013.
Vicepreședintele SUA este Joseph R. Biden, învestit în funcție la 20 ianuarie 2009. A fost reînvestit la 20 ianuarie 2013.
Președintele și vicepreședintele sunt aleși împreună de către un colegiu de electori, aleși în mod direct din fiecare stat. Mandatul este de 4 ani și pot fi realeși pentru un al doilea mandat. Următoarele alegeri prezidențiale vor avea loc la 8 noiembrie 2016.
Congresul american este o instituție bicamerală formată din Senat, camera superioară, și Camera Reprezentanților, cea inferioară. Senatul are 100 de membri, 2 membri pentru fiecare stat, aleși pentru un mandat de șase ani, iar o treime din membri este aleasă la fiecare doi ani. Prin constituție, vicepreședintele SUA este și președinte al Senatului, care poate fi înlocuit în absența sa, de către președintele pro tempore, ales al Senatului. Camera Reprezentanților are 435 membri aleși prin vot direct de către electoratul din fiecare stat, pentru un mandat de doi ani. Președintele Camerei Reprezentanților este John Boehner reales la 3 ianuarie 2013.
Parcul Millennium Chicago
Foto: Turistik.ro
Capitala Statelor Unite este Washington D.C. și are o populație urbană de 617.996 de locuitori (2011), fiind situată în Districtul Columbia (district federal cu regim distinct, care ocupă o suprafață de 177 kmp, pe ambele maluri ale râului Potomac, între statele Virginia și Maryland).
Casa Alba, Washington, SUA
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA
Orașe principale ale SUA și populația urbană (2011): New York (8.244.910 locuitori), Los Angeles (3.819.702 locuitori), Chicago (2.707.120 locuitori), Houston (2.145.146 locuitori), Philadelphia (1.536.471 locuitori), Phoenix (1.469.471 locuitori), San Antonio (1.359.758 locuitori), San Diego (1.326.179 locuitori), Dallas (1.223.229 locuitori).
Imagini din orasul San Francisco
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA
Imnul de stat ”The Star Spangled Banner”, unul dintre simbolurile naționale, a devenit imnul național al SUA la 3 martie 1931. Textul are la bază poezia ”Apărarea fortului McHenry”, compusă de Francis Scott Key la 14 septembrie 1814, iar melodia provine dintr-un vechi cântec popular englezesc, compus în 1780 de John Stafford Smith.
Steagul Statelor Unite (”The Stars and Stripes”, ”Old Glory”) are 13 dungi orizontale colorate alternativ, 7 în roșu și 6 în alb, un dreptunghi albastru închis în colțul din stânga sus cu 50 de stele albe, reprezentând statele SUA, iar dungile reprezintă cele 13 colonii inițiale, care și-au dobândit independența în 1776.
Griffith Park Observatory, Los Angeles
Foto: Turistik.ro
De asemenea, deviza ”In God We Trust” (În Dumnezeu ne punem încrederea), a devenit motto-ul național al SUA printr-o decizie a Congresului din 1956.
Până în 2011, pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 21 obiective din această țară, dintre care amintim: Parcul Național Yellowstone (1978), Parcul Național Grand Canyon (1979), Sala Independenței din Philadelphia (1979), Fortăreața „La Fortaleza” și centrul vechi din San Juan (Puerto Rico) (1983), Statuia Libertății din New York (1984), Parcul Național Yosemite (1984), Monticello și Universitatea Virginia din Charlottesville (1984), Parcul Național vulcanic din Hawaii (1987), Parcul Național Glacier (1995) ș.a.
Relații bilaterale între SUA și România
Relațiile diplomatice dintre România și Statele Unite ale Americii au fost stabilite, la nivel de agenție diplomatică, la 2/14 iunie 1880.
Ridicate la nivel de legație la 31 iulie/11 august 1880, relațiile diplomatice dintre cele două state au fost întrerupte timp de peste patru ani, între 12 decembrie 1941-7 februarie 1946 (în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial), și au fost ridicate la nivel de ambasadă la 1 iunie 1964.
Prima vizită în SUA a unui șef de stat român a avut loc în perioada 4-7 decembrie 1973, fiind efectuată de Nicolae Ceaușescu. Cu acest prilej, a fost semnată, la 5 decembrie 1973, Declarația comună cuprinzând principiile care stau la baza relațiilor dintre cele două state și s-au adoptat Declarația comună cu privire la cooperarea economică, industrială și tehnică între cele două țări și Comunicatul comun.
Nicolae Ceaușescu împreună cu președintele american Richard Nixon, la semnarea declarației comune, decembrie 1973
Foto: (c) ION DUMITRU / AGERPRES ARHIVA
După schimbările care au avut loc în decembrie 1989, dialogul politic bilateral la nivel înalt a fost deschis de vizitele în Statele Unite ale Americii ale președinților României. În perioada 25 septembrie-3 octombrie 1995, a avut loc vizita de lucru a președintelui Ion Iliescu, la invitația președintelui SUA Bill Clinton. Vizita a marcat deschiderea unei noi pagini în relațiile româno-americane. Anterior, în perioada 19-24 aprilie 1993, președintele Ion Iliescu a participat, la Washington, la inaugurarea Muzeului Holocaustului.
A urmat, la 14-21 iulie 1998, vizita oficială la Washington a președintelui Emil Constantinescu.
Președintele Iliescu a mai efectuat în perioada 26-29 octombrie 2003 o vizită oficială în SUA, la invitația omologului său George W. Bush. Totodată, la 11 iunie 2004, Ion Iliescu a participat, la Washington, la funeraliile naționale ale fostului președinte al Statelor Unite ale Americii Ronald Reagan.
În perioada 8-10 martie 2005, a avut loc prima vizită oficială în SUA, după începerea mandatului prezidențial, a președintelui României Traian Băsescu.
Președintele Traian Băsescu a efectuat o vizită la New York, San Francisco și Detroit în perioada 13-16 septembrie 2005. Cu acest prilej, a participat la Reuniunea plenară la nivel înalt a celei de-a 60-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.
În perioada 26-28 iulie 2006, președintele Traian Băsescu a efectuat o vizită oficială la Washington. Cu această ocazie a avut o întrevedere cu președintele SUA George W. Bush, principala temă de discuții fiind consolidarea și intensificarea parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii.
La 13 septembrie 2011, președintele României Traian Băsescu a efectuat o vizită de lucru la Washington, pentru finalizarea unor acorduri bilaterale între România și Statele Unite ale Americii. Cu prilejul vizitei, președintele român a avut întrevederi cu președintele american Barack Obama, cu vicepreședintele american Joseph Biden și cu directorul CIA David A. Petraeus, cu secretarul Apărării Leon Panetta. Totodată, miniștrii de Externe ai celor două țări au semnat ”Declarația comună privind Parteneriatul Strategic pentru secolul al XXI-lea între România și SUA” și ”Acordul între România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România”. Aceasta a fost prima vizită a președintelui Traian Băsescu la Washington, în mandatul lui Barack Obama.
Președintele Traian Băsescu a revenit în Statele Unite ale Americii în perioada 20-21 mai 2012, pentru a participa la lucrările Summitului NATO de la Chicago.
Prima vizită a unui șef de stat american la București a fost cea a lui Richard Nixon, în 2-3 august 1969, urmată, în 2-3 august 1975, de vizita oficială a lui Gerald R. Ford.
Vizita președintelui SUA Gerald Ford în România; împreună cu Nicolae Ceaușescu în Piața Scânteii; 2 august 1975
Foto: (c) PETRE DUMITRESCU / AGERPRES ARHIVA
La 1 iulie 1996, prima doamnă a Statelor Unite Hillary Rodham Clinton a sosit la București, într-o vizită de 24 de ore, în cadrul unui turneu de 10 zile, în țări din Europa centrală și de est.
La 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei oficiale a președintelui SUA Bill Clinton în România, au fost puse bazele unei noi colaborări româno-americane și ale unui parteneriat strategic.
La 23 noiembrie 2002, președintele american George W. Bush a efectuat o vizită oficială în România, vizită care a avut loc la două zile după ce, la summitul NATO de la Praga, România a primit invitația de aderare la Alianța Nord-Atlantică. Cu acest prilej, George W. Bush și președintele Ion Iliescu s-au adresat națiunii române pentru a evidenția semnificația evenimentului fericit de la Praga, drumul României către deplina integrare în spațiul european și euroatlantic, precum și importanța Parteneriatului strategic româno-american.
La 1 aprilie 2008, președintele Statelor Unite ale Americii George W. Bush a sosit la București, împreună cu soția sa, Laura, pentru a participa la lucrările Summit-ului NATO din perioada 2-4 aprilie 2008. Programul vizitei a inclus întrevederi bilaterale cu președintele României Traian Băsescu și prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu.
Primirea oficială la Palatul Cotroceni a șefilor de stat și de guvern participanți la Summit-ul NATO. În imagine: președintele SUA, George W. Bush și Laura Bush, președintele Traian Băsescu și Maria Băsescu
Foto: (c) VLAD STAVRICA / AGERPRES ARHIVA
Premierii României au efectuat vizite în Statele Unite ale Americii, după cum urmează: Victor Ciorbea, în perioada 17-25 iunie 1997; Mugur Isărescu, între 21-26 mai 2000; Adrian Năstase, între 29 octombrie-3 noiembrie 2001, în perioada 28-30 martie 2004 (a participat la ceremonia oficială de depunere a instrumentelor de ratificare a Protocoalelor de aderare la NATO a Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, României, Slovaciei și Sloveniei) și între 18-21 iulie 2004; Victor Ponta, în perioada 21-23 octombrie 2013.
Vicepreședintele Statelor Unite ale Americii Joseph Biden a efectuat o vizită oficială la București, în zilele de 21 și 22 octombrie 2009. Vicepreședintele american a revenit în vizită la București, în 2014, în perioada 20-21 mai, la invitația președintelui României Traian Băsescu.
Joe Biden, vicepreședintele Statelor Unite ale Americii și presedintele Traian Băsescu, susțin o declarație comună de presă, la Palatul Cotroceni
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
În cadrul vizitei, oficialul american, care a venit în România împreună cu soția sa, Jill, a avut întrevederi cu președintele Traian Băsescu și cu premierul Victor Ponta și a susținut un discurs, la Palatul Cotroceni.
Soția vicepreședintelui SUA, Jill Biden, vizitează Muzeul Satului ‘Dimitrie Gusti’, alături de soția președintelui României, Maria Băsescu. Jill Biden îl însoțește pe vicepreședintele SUA, Joe Biden, într-o vizită oficială în România
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
Potrivit MAE, la 31 martie 2014, volumul schimburilor bilaterale a totalizat 539,13 milioane USD, importurile din SUA s-au cifrat la 219,68 milioane USD, iar exporturile către SUA la 319,45 milioane USD.
La 30 aprilie 2014, după investiția în echivalent valută, investițiile americane în România ocupau locul 12 (cu aproximativ 2,46% din totalul investițiilor străine directe). Valoarea totală a capitalului social, în echivalent valută, a fost de 1.234,35 milioane USD (6.810 societăți comerciale înregistrate).
Printre cei mai importanți investitori americani în România se numără: Smithfield, Ford, Honeywell, Delphi, Hewlett Packard, IBM, Oracle, Procter & Gamble, General Electric, Cargill, McDonald’s, Coca-Cola, Pepsico, Philip Morris ș.a.
sursa- AGERPRES
