Canada, cu o suprafață de 9.984.670 kmp (a doua țară din lume) și cu o populație de 34.482.779 locuitori (recensământ 2011), sărbătorește la 1 iulie – Ziua națională (Ziua Canadei) – ziua formării ”Dominionului Canada” (1 iulie 1867).
Steagul Canadei având pe el simbolul național-frunza de arțar
Foto: timpul.md
Pe toată lungimea de 8.890 km a graniței de Sud, se învecinează cu SUA, la Vest cu apele Pacificului de Nord, la Nord-Vest cu Peninsula Alaska (SUA), la Nord cu Oceanul Arctic, iar la Est și Sud-Est cu apele Atlanticului de Nord. Teritoriul Canadei include și câteva insule mari precum Baffin, Ellesmere, Victoria, Newfoundland și Melville, și multe altele mai mici.
Canada poate fi împărțită în câteva regiuni fizico-geografice. Un mare bazin interior cu centrul în golful Hudson acoperă aproape patru cincimi din suprafața țării și este format din falia canadiană (Laurentian), câmpiile interioare și Marile Lacuri. Bazinul este înconjurat de platouri muntoase, precum Arhipelagul Arctic. Dintre munți pot fi menționați Munții Stâncoși, Munții de Coastă și Munții Laurentian. Vârful cel mai înalt este Logan (6.048 m) de pe teritoriul Yukon. Cinci dintre apele curgătoare canadiene — St. Lawrence, MacKenzie (4.240 km), Yukon, Fraser și Nelson — se numără printre primele 40 ale lumii, ca lungime. Pe lângă cele două lacuri, Lacul Superior și Huron, aflate la granița cu SUA, Lacul Urșilor și Lacul Sclavilor sunt printre primele 11 ca mărime.
Populată la început în mod exclusiv de populație aborigenă, Canada a fost fondată sub forma unei uniuni de colonii britanice, unele dintre ele transformate din foste colonii franceze. Ca formă de organizare statală, Canada este, din 1867, un dominion britanic.
Canada și-a obținut independența față de Marea Britanie în mod pașnic, printr-un proces gradual, ale cărui principale etape au constat în adoptarea următoarelor acte normative: Legea Constituției (Legea asupra Americii de Nord britanice) — din 29 martie 1867, care a creat o federație de patru provincii; Statutul de la Westminster din 11 decembrie 1931, care a acordat deplină autonomie Canadei; Legea Constituției din 17 aprilie 1982, care a transferat controlul formal asupra constituției din Regatul Unit în Canada și a adăugat o Cartă Canadiană a Drepturilor și Libertăților.
Canada este monarhie constituțională democratică. Șeful statului este regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii și Irlandei de Nord (din 6 februarie 1952), reprezentată de un guvernator general numit de regină, pentru un mandat în general de cinci ani, la recomandarea primului ministru și a guvernului canadian.
Regina Elisabeta a II-a este reprezentată, la nivel federal, de către David Johnston, guvernatorul general al Canadei — numit la 1 octombrie 2010.
Imagini Ottawa
Foto: turistik.ro
Puterea executivă este formată din suveran, prim-ministru, guvern și ministere. Liderul partidului sau al coaliției care câștigă cele mai multe mandate în Camera Comunelor la alegerile generale este desemnat, de regulă, prim-ministru de către guvernatorul general. Primul ministru este Stephen Harper, numit la 6 februarie 2006.
Parlamentul federal este o structură tripartită: formată din Suveran (Coroana), Senat (”Camera Superioară” sau ”Camera Roșie”) și Camera Comunelor (”Camera Inferioară” sau ”Camera Verde”). Președintele Senatului este Noël Kinsella (numit la 8 februarie 2006) și președintele Camerei Comunelor este Andrew Scheer (ales la 2 iunie 2011).
Senatul are aceleași puteri ca și Camera Comunelor, cu excepția celei de a iniția proiecte de lege de natură financiară. Reprezintă interesele regiunilor Canadei, ale provinciilor și ale teritoriilor acesteia, și ale grupurilor sale minoritare. Numără 105 membri. Membrii săi sunt numiți de către guvernatorul general, la recomandarea prim-ministrului Canadei și rămân în funcție până la împlinirea vârstei de 75 ani. Președintele Senatului este numit de guvernatorul general, la recomandarea formulată exclusiv de prim-ministrul Canadei.
Camera Comunelor constituie principalul corp legislativ al parlamentului. În mare, numărul de locuri în Camera Comunelor este distribuit proporțional cu populația provinciilor și a teritoriilor. Numărul de deputați dintr-o provincie sau dintr-un teritoriu trebuie să fie cel puțin egal cu numărul de senatori care reprezintă acea provincie sau acel teritoriu. Camera Comunelor are 308 locuri. Membrii săi sunt aleși prin vot popular direct pentru mandate de maximum patru ani. Numai Camera Comunelor este autorizată să propună proiecte de lege privitoare la constituirea sau cheltuirea fondurilor publice. Președintele Camerei Comunelor este ales, la începutul fiecărei noi legislaturi, de către membrii Camerei Comunelor.
Fiecare provincie are propriul parlament unicameral — cu deputații aleși prin vot direct — și propria lege electorală.
Atât la nivel federal, cât și la nivel provincial și teritorial, alegerile legislative au loc o dată la patru ani. Data scrutinului electoral la nivel federal nu este corelată cu datele scrutinelor electorale la nivel provincial sau teritorial, care, la rândul lor, nu sunt corelate între ele.
Imagini din Toronto
Foto: turistik.ro
Sistemul electoral este reprezentat de sistemul majoritar uninominal cu un singur tur de scrutin.
Ultimul scrutin electoral la nivel federal s-a desfășurat la 2 mai 2011 (alegeri anticipate). Următorul exercițiu de acest tip se va desfășura, deci, nu mai târziu de anul 2015.
Canada este membru fondator al ONU, al Commonwealth și al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), membru al NATO și al OSCE, membru al forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), membru al Organizației Statelor Americane (OSA), membru al Consiliului Arctic și, de asemenea, membru al G7, al G8 și al G20. Structura diversificată a societății canadiene determină existența unor numeroase contacte interumane cu alte populații de pe mapamond.
Amfiteatrul Adunării, Universitatea din Toronto
Foto: turistik.ro
Principalele descendențe sunt britanică, franceză, italiană și aborigenă, la care se adaugă un număr însemnat de minorități semnificative de origine germană, ucraineană, olandeză, greacă, poloneză, chineză și pakistaneză.
Prima imigrare românească majoră în Canada a avut loc în urmă cu circa 100 ani și s-a stabilizat în zona agricolă a provinciei Saskatchewan.
Conform rezultatelor parțiale ale recensământului populației Canadei, realizat în 2011, numărul cetățenilor canadieni și al rezidenților permanenți originari din România se ridică la 204.625. Din totalul celor 204.625 de persoane declarate de origine etnică română în 2011, 82.995 au origine etnică unică, iar 121.635, origine etnică multiplă.
Distribuția geografică pe provincii relevă faptul că majoritatea originarilor din România s-au stabilit în Ontario (41.59%) și Québec (20.33%), datorită dezvoltării economice a celei dintâi, respectiv facilităților oferite imigranților francofoni de către cea de-a doua.
Imagini din Québec
Foto: turistik.ro
În ceea ce privește vorbitorii declarați de limba română ca limbă maternă, numărul acestora a crescut cu 16%, ajungând la 93.135 de persoane în 2011, față de 80.245 în 2006. Cei mai mulți vorbitori de limba română locuiesc în provinciile Ontario (43.165 — 46,34%), Québec (32.230 — 34,60%), Columbia Britanică (8.635 — 9,27%) și Alberta (6.790 — 7,29%).
Dintre cei 550.690 de creștini ortodocși care locuiesc în Canada, 7.090 își afirmă apartenența la Biserica Ortodoxă Română.
Având în vedere limitele metodologice ale recensământului evocat (participare pe baze voluntare, la exercițiul în cauză, nefolosire a serviciilor unor recenzori de teren), este posibil ca numărul originarilor din România și al celor care dețin cetățenia română să fie cu 10-15% mai mare decât în statisticile canadiene.
Canada garantează și asigură manifestarea liberă și neîngrădită a vieții spirituale a cetățenilor săi. Religiile cele mai reprezentative sub aspectul confesiunii declarate și practicate sunt catolicii (45%), protestanții (29%), precum și alte minorități reprezentând toate religiile: anglicană, mozaică, hindusă, budistă, ortodoxă.
Capitala Canadei este Ottawa, fondată în 1826 (suprafață: 2.778 kmp, populație: 883.391 locuitori — recensământ 2011). Alte orașe mari: Toronto (2.615.060 locuitori), Montréal (1.649.519 locuitori), Calgary (1.096.833 locuitori).
Canada este organizată administrativ în 10 provincii și 3 teritorii: Alberta (cu capital la Edmonton), British Columbia (Victoria), Manitoba (Winnipeg), New Brunswick (Fredericton), Newfoundland și Labrador (St. John’s), Nova Scotia (Halifax), Ontario (Toronto), Prince Edward Island (Charlottetown), Quebec (Quebec City) și Saskatchewan (Regina), respectiv Northwest Territories (Yellowknife), Nunavut (Iqaluit) si Yukon (Whitehorse).
Imagini din Vancouver
Foto: turistik.ro
Cele două limbi oficiale ale Canadei sunt engleza și franceza, vorbite de 56,3% și respectiv 28,7% din populație. La 7 iulie 1969, Legea limbilor naționale a pus franceza pe picior de egalitate cu engleza la nivelul guvernului federal. Astfel a fost inițiat procesul care a permis redefinirea Canadei ca o națiune bilingvă. Câteva limbi aborigene dețin statut oficial în Teritoriile de Nord-Vest (Northwest Territories). Inuktitut este limba majoritară în Nunavut și are statut oficial în acel teritoriu.
Până în 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 15 obiective din această țară, printre care: Parcul paleontologic al Dinozaurilor (1979), Parcul Național din masivul muntos Rocky Mountains (1984), Zona istorică din orașul Québec (1985), Orașul vechi din Lunenburg (1995), Situl paleontologic Miguasha (1999), Situl fosilifer Joggins (2008), Peisajul cultural din Grand Pré (2012).
Un important simbol național al Canadei este frunza de arțar, folosirea ei datând din secolul al XVIII-lea, ea fiind prezentă pe steagul actual și precedent, pe moneda de un cent și pe stemă.
Puține țări din lume oferă atât de multe posibilități precum Canada. Vestul Canadei este renumit pentru peisajele magnifice, estul combină farmecul Europei cu exuberanța americană, iar nordul este renumit pentru viața sălbatică.
Parcul Național Jasper a fost întemeiat în 1907 și este cel mai mare parc muntos al Canadei, întinzându-se pe 10.878 kmp. Peisajul este format din ghețari, munți stâncoși, păduri și pășuni alpine. Parcul adăpostește elani, urși și reni karibu.
Faimoasa cascadă Niagara este constituită din două părți separate: cascada Horseshoe Falls pe partea canadiană și American Falls pe partea americană. Deși nu este cea mai mare cascadă din lume, cantitatea de apă este de 168.000 metri cubi pe minut și cade pe o înălțime de 51 m.
Cascada Niagara
Foto: turistik.ro
Vechiul Quebec (Vieux Quebec) este singura cetate la nord de Mexic și a fost întemeiată în 1608 ca punct comercial de valorificare a blănurilor. Exteriorul fortificat și poziționarea strategică deasupra râului St. Lawrence indică tensiunile teritoriale istorice între Franța și Anglia, care au culminat cu Bătălia de pe Câmpia Abraham (1759). Orașul este împărțit în două — Haute și Basse — și are străduțe pietruite, clădiri și biserici din secolele al XVII-lea, al XVIII-lea, piețe, parcuri și monumente, reprezentarea vie a unei mici părți din vechea Europă.
Turnul CN este cea mai înaltă structură liberă din lume și reprezintă un punct de referință al orașului Toronto. Completat în 1976, turnul de 553 m oferă priveliști magnifice asupra orașului și lacului Ontario. După o ascensiune de 58 secunde cu liftul de sticlă se ajunge la restaurantul rotitor ce oferă o panoramă de 360 grade.
Turnul Național Canadian — Toronto
Foto: turistik.ro
Parcul Național Banff a fost creat de guvernul canadian în 1885, ca primul parc național din țară. Parcul ce include Munții Stâncoși acoperă o suprafață de 6.641 kmp de munți, râuri, păduri, lacuri, ghețari și izvoare termale, care adăpostesc lupi, capre de munte, vulturi, urși grizzly și elani.
Parcul Național Banff
Foto: turistik.ro
Vechiul Port Montreal (Vieux Port Montreal) se află în centrul istoric al orașului cosmopolit și francofon Montreal. Portul este fostul centru comercial al Americii de Nord din prima jumătate a secolului XX. După declinul activităților portuare, guvernul canadian a decis recondiționarea zonei care este acum o destinație artistică înfloritoare.
Centrul istoric din Montreal
Foto: turistik.ro
Obiceiurile culinare variază în Canada, în funcție de regiune. „Brewis” (cod) este preferat în Newfoundland. „Clambakes” este o specialitate populară în Prince Edward Island. Quebec are o bucătărie exclusiv franceză. Felurile populare includ „tourtiere” (o plăcintă cu carne) și „ragout de boulettes et de pattes de cochon” (tocană cu găluște și picioare de porc). Quebec este faimos și pentru siropul de arțar. Două dintre felurile preferate în zona Ontario sunt friptura de fazan și plăcinta cu dovleac. Alberta este faimos pentru carnea de vită, iar carnea de elan și peștele sunt foarte apreciate în Teritoriile de Nord-Vest.
Relații bilaterale între Canada și România
Relațiile diplomatice între România și Canada au fost stabilite la 16 august 1919, prin înființarea Consulatului General al României la Montréal.
Relațiile bilaterale la nivel de ambasadă au fost stabilite la 3 aprilie 1967. Canada a acreditat în România primul său ambasador rezident în decembrie 1976. Ambasada României la Ottawa a fost deschisă în 1970.
Contactele politice bilaterale au fost stabilite prin vizitele efectuate la nivel de șefi de stat în Canada, la nivel parlamentar, la nivel de prim-miniștri, miniștri ai afacerilor externe etc.
În 1998, în perioada 24-30 mai, președintele Emil Constantinescu a efectuat o vizită de stat în Canada, urmată în 1999 de participarea sa la cea de-a VIII-a reuniune la nivel înalt a Francofoniei desfășurată la Moncton.
Președintele Ion Iliescu a efectuat o vizită în Canada, în zilele de 17 și 18 septembrie 2004, cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Canada.
În ceea ce privește vizitele la nivel de prim-miniștri, în România, au efectuat vizite premierii Jean Chrétien (16-17 aprilie 1996) și Stephen Harper (27 septembrie 2006, cu prilejul Sommet-ul Francofoniei, desfășurat în București și la 1 aprilie 2008, când a participat la lucrările Summit-ului NATO, din perioada 2-4 aprilie).
La 29 octombrie 2001, primul ministru Adrian Năstase a efectuat o vizită oficială în Canada, în cadrul unui turneu în Canada, SUA și Marea Britanie.
Potrivit MAE, la 30 septembrie 2013 erau înregistrate în România 1.692 societăți mixte (0,92% din totalul societăților cu capital străin înregistrate în România), cu o valoare în echivalent valută de peste 130 milioane dolari (0,2% din totalul investițiilor străine în România), Canada ocupând locul 31 în topul investitorilor străini.
Majoritatea societăților mixte activează în domeniile: electronică, construcții auto și piese de schimb, industria ușoară, sectorul agro-alimentar, transporturi, construcții, confecții metalice, turism, fiind situate în principal în municipiul București, județele Dolj, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Arad, Harghita, Alba, Cluj, Prahova.
Anul de vârf după echivalentul în valută al investiției a fost 2012, cu circa 57,3 milioane USD. Anul de vârf după numărul de societăți comerciale înmatriculate a fost 1992, cu 132 unități.
AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea, Doina Lecea; editor: Marina Bădulescu)
sursa-http://www.agerpres.ro/
