Ce n-a făcut comunismul, a reușit consumerismul: a golit de conținut, a anulat orice semnificație spirituală sărbătorilor de Paște și de Crăciun. Și nu e vorba despre faptul că niște unii se duc în cârciumă, la club sau la discotecă în noaptea de Paști, spre pildă. Asta făceam și noi. Dar simțeam altfel sărbătoarea, iar atmosfera era incredibilă. Acum am văzut cel mai cenușiu Paște din câte știu eu, petrecut în totală indiferență. Faptul că e plin FB de ouă roșii, iepurași, poze cu pască și cozonaci, drob și altele nu înseamnă nimic. Cel mult este necrologul unei sărbători. Sigur, nimic nu este veșnic. Dar creștinismul, adică spiritul, că până la urmă credința nu are nimic material în ea, să moară de mâna consumerismului? Este și ironie, dar și tragedie în moartea asta.



















