Februarie 2023. Mă trezesc în hărmălaia alarmei smartphone-ului, casc obosit şi verific mesajele. Automatul de cafea îmi spune că rezerva e pe terminate, iar frigiderul că nu mai am nici lapte şi nici ouă. Ambele au comandat deja, rezerva se va completa… Mi-au fost retraşi 20 de euro din cont. Al treilea mesaj e mai grav. Am tensiunea mărită şi mi-a crescut şi colesterolul. Deci următoarea factură de la asigurări va fi mai mare…
Mă ridic, luminile se aprind, intru în baie, fac un duş, apoi beau cafeaua – decofeinizată, aparatul a decis în comun cu smartwatch-ul care-mi verifică starea de sănătate că nu mai am voie normală – mă îmbrac şi plec la muncă. Casa se închide, hibernează până mă întorc.
În maşină ştiu deja că va trebui să alimentez şi că o să fac un ocol, ruta obişnuită e foarte aglomerată azi. Pe drum mă uit pentru a suta oară la zona împrejmuită cu ziduri înalte pe lângă care trec zilnic. Grafitti-uri mâzgălite pe ziduri „Talibani, retrograzi, înapoiaţi, anarhişti”. În spatele lor se văd copaci înalţi şi cum terenul e mai ridicat în spate totul apare verde. Acolo s-au refugiat oameni care nu vor să accepte prezentul şi refuză viitorul… Zâmbesc şi plec mai departe.
Ajung la sediu fără peripeţii, oricum nu se întâmplă niciodată nimic. Singurele elemente volatile sunt veniturile şi profitul…
„Pentru că proiecţia de profit nu a fost atinsă salariile tuturor angajaţilor de la middle management în jos vor scădea cu 10% până la 20%. Creşterea dividendelor şi bonusurile senior managementului trebuie respectate”.
E ultimul email primit. Când mi-am vândut compania către un conglomerat gigant am fost luat la pachet. Cinci ani plus încă cinci interdicţie de a mai activa în domeniu.
Rapid mai vin două emailuri. Personale. Nu le pot deschide, m-ar distrage de la muncă şi creativ cum sunt lucrez la un proiect extrem de important. O parte dintr-un software dezvoltat de corporaţie. Nu ştiu ce fel de software şi ce aplicabilitate va avea, am doar bucata mea şi cu asta mă ocup împreună cu o echipă de cinci oameni.
Prieteni, foşti angajaţi de-ai mei. Acum comunicăm doar în videoconferinţe şi ne mai vedem uneori seara în vreun bar. Dar nu pot sta mult. Dacă trec de două pahare prima de asigurare îmi creşte şi mai mult…
Deja am probleme cu banii. Banca i-a trimis mamei, plecată dintre noi de trei ani, o somaţie pentru un rest de plată, plus penalităţi. Până la urmă au ajuns la mine şi va trebui să plătesc. Aşa că mi-a scăzut creditul.
Şi vroiam să mă însor. Am amânat pentru că prietena mea, asistentă, a fost penalizată şi ea cu 25% din salariu. A intervenit direct şi a pansat mânuţa unui copil, a făcut inutilă intervenţia roboţilor medicali şi a provocat costuri suplimentare.
Scriu câteva linii de cod, răspund la mesaje primite din corporaţie, vine prânzul. La cantină deja se ştie că am probleme de sănătate şi primesc un amestec de legume, nesărat, cu o bucată cenuşie de carne fiartă. „E pui. Ieri a venit, e crescut din celule stem”, mi se transmite de la bucătărie.
Arunc mâncarea. O voi plăti oricum şi voi plăti şi curăţenia suplimentară. E spre binele meu. „Dacă refuzaţi, veţi fi vinovat de boală şi asigurarea nu va acoperi costurile cu tratamentul”, vine imediat alt mesaj. Erewhon.
Şi nu-mi iese din cap deloc, deşi au trecut ore, sunt în maşină în drum spre casă. Când ajung din nou în dreptul zidurilor înalte pe care scrie talibani, anarhişti, retrograzi, înapoiaţi, accelerez. Maşina nu mă ascultă, încetineşte. Primesc imediat un mesaj. „Aţi fost sancţionat cu amendă de 35 euro pentru tentativă de depăşire a vitezei maxime. Banii au fost retraşi din cont”.
Ajung acasă. Un duş şi apoi masa mă aşteaptă. Un ceai, fiertură de legume… Dau drumul la televizor. „Uriaşul avantaj al interconectării. Oraşele europene au generat economii şi venituri suplimentare de 4.600 miliarde de dolari graţie internetului tuturor lucrurilor. Trăim liniştiţi, fericiţi şi în siguranţă…”
Adorm. A doua zi o voi lua de la capăt. Liniştit, fericit şi în siguranţă!
PS
Cisco a lansat un studiu potrivit căruia Internetul tuturor lucrurilor (Internet of Things, IoT) va genera venituri şi economii în sectorul public de 4.600 de miliarde de dolari în zece ani. Banii rezultă din managementul eficient al resurselor, din creşterea productivităţii, din generarea de noi venituri fără majorarea taxelor şi vor produce şi beneficii suplimentare pentru cetăţeni.
La fel vor creşte, evident, şi veniturile şi profiturile companiilor care vor interconecta complet lumea.Şi nu sunt multe. Poate zece, poate 20. Alte studii vorbesc despre 24 de miliarde de device-uri interconectate în acelaşi interval de timp.
Nimeni nu vorbeşte, însă, despre ceea ce vom pierde sau ceea ce am putea pierde şi tare ar fi bine să ne asigurăm că nu e vorba despre esenţa umanităţii sau despre sufletul fiecăruia dintre noi… Al celor care încă îl mai au!
