În condiţiile în care şomajul în rândul tinerilor depăşeşte 20% nu este de mirare că majoritatea acestora vor să plece din ţară pentru locuri de muncă mai bune şi salarii mai mari. Un studiu SmartDreamers arată că 51% dintre tinerii între 18 şi 30 de ani au un loc de muncă, dintre care 10% în străinătate, iar 78% dintre aceştia sunt determinaţi să plece peste hotare pentru a-şi mări veniturile. Vestea bună este că 59% s-ar întoarce în ţară. Rezultatele studiului relevă faptul că un număr dublu al tinerilor se aşteaptă ca afacerea pe care ar lansa-o cu banii câştigaţi să aibă succes mai degrabă în România, decât în străinătate.

În perioada 01-10 iulie 2013, SmartDreamers a realizat un studiu pe un eşantion format din 1500 de tineri, 500 cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, iar 1000 dintre ei încadrându-se în intervalul 24-30 de ani. Scopul studiului a fost identificarea obstacolelor şi aşteptărilor pe care le au tinerii privind piaţa muncii din România şi din străinătate. Aceştia şi-au exprimat opinia pe teme ca: actualul loc de muncă, aşteptările salariale, motivaţii, dificultăţile întâmpinate în găsirea unui loc de muncă şi modul în care ar cheltui banii economisiţi.
A reieşit că 51% dintre cei chestionaţi au un loc de muncă, dintre care 10% în străinătate. 73% dintre respondenţi au un nivel mediu al aşteptărilor salariale, cuprinse între 1000 şi 2000 de euro pentru munca prestată în afara ţării.
78% dintre tineri sunt determinaţi să plece peste hotare din mai multe motive: fie pentru a-şi mări veniturile, fie pentru a face diverse achiziţii de bunuri sau chiar pentru a investi într-o afacere. 22% dintre ei pun pe primul plan aspectele extra financiare, cum ar fi dezvoltarea personală şi educaţia copilului.
În străinătate, cel mai mare obstacol întâlnit în căutarea unui loc de muncă este faptul că nu îşi permit, din punct de vedere financiar, să caute la faţa locului. Următoarele două dificultăţi semnalate sunt numărul mic al locurilor de muncă şi experienţa profesională redusă.
O altă dificultate în găsirea unui loc de muncă în străinătate, semnalată de 11% dintre respondenţi este discriminarea. Şi oferta salarială mică sau plafonarea profesională reprezintă cele mai puţin întâlnite obstacole.
Diferenţele cele mai mari, întâlnite în raportul România versus străinătate se regăsesc la aşteptările financiare şi cele de dezvoltare personală. Obstacolul ”salarii prea mici” a fost semnalat pentru piaţa muncii din România de către 32% dintre respondenţi, versus 8% care au întampinat salarii prea mici în cazul locurilor de muncă din străinătate.
În timp ce 16% dintre respondenţi nu aleg un loc de muncă în România datorită plafonării profesionale, versus 6% care l-au menţionat ca şi criteriu pentru locurile de muncă din străinătate.
Dintre cei care ar reuşi să-şi pună nişte bani deoparte în urma muncii depuse în străinătate, 59% s-ar întoarce în ţară, iar 41% s-ar stabili peste hotare. Jumătate dintre tineri ar opta pentru achiziţia unui bun (casă sau maşină) iar jumătate ar investi banii într-o afacere. Dintre cei care s-ar întoarce în ţară, sunt mai mulţi cu 11% cei care ar investi banii acumulaţi într-o afacere, în detrimentul celor care i-ar investi într-o casă sau o maşină.
Rezultatele studiului relevă faptul că un număr dublu al tinerilor se aşteaptă ca afacerea pe care ar lansa-o cu banii câştigaţi să aibă succes mai degrabă în România, decât în străinătate.

















