101 CĂRŢI ROMÂNEŞTI DE CITIT ÎNTR-O VIAŢĂ vă prezintă:
1847
Povestea vorbei de Anton Pann
Decalogul în versuri, hazliu şi argumentat de poveşti de-o viaţă.
Despre cusururi şi urîciuni, despre pedanţi şi copilăroşi, despre vorbire, despre minciuni şi flecării, despre năravuri rele, despre prostie iarăşi, despre nerozie, despre leneşi, despre beţie, despre supus şi slugă, despre amor şi dragoste şi ură, despre neunire şi neînţelegere, despre mînie, despre micie, despre obrăznicie şi călicie, despre timp şi vîrstă. Asta e Povestea vorbei. Proverbul şi păcatul. Pann sare din vorbă-n vorbă fără oprire. De neoprit torent de vorbe. Ospăţ de Gargantua şi Pantagruel, dar cu pilde. Vrei muzică de pe vremea lui Pann? Ascultă formaţia „Trei Parale”.
Cartea îi place lui Sorin Gherguţ, poet:
„Figura mea favorită în Povestea vorbei e non sequitur. În seriile de zise şi zicale de prin lume adunate şi iarăşi la lume date de Anton Pann sunt, din loc în loc, unele care seamănă, dar nu se adună. Fix ca-n viaţă: tertium (non) datur. Contigenţa-şi ţese – reiau: conjuncţiile consecutive atîrnă-n păienjenişul contingenţei. Conjuncţiile atîrnă consecutive-n păienjenişul contingenţei. Vorbim despre Povestea vorbei.”
