Aceasta este o replică pe care am auzit-o destul de des în ultimii ani, din nefericire pentru facultățile de filosofie din România. Este o realitate asumată cu un soi de resemnare, atât timp cât nu există modificări considerabile în paleta cu oferte. În mod cert nu este atitudinea corespunzătoare din partea ofertanților, dar..asta este. Atât timp cât există un oarecare interes sau curiozitate din partea elevilor, înseamnă că lucrurile nu funcționează corect în alte părți, că ei nu sunt atrași din n motive să-și materializeze pasiunea lor. Poate că unii profesori din cadrul facultăților de filosofie ar spune următoarele: Da, ok, vă place filosofia, dar nu vreți să urmați cursurile facultății cu acest profil. Haideți atunci să urmați filosofia ca o a doua alternativă, ca a doua facultate!! Această atitudine este incorectă din toate punctele de vedere, chiar dacă o întoarcem pe toate părțile posibile. În primul rând, a te rezuma cu statutul de alternativă secundă nu înseamnă decât o nouă plagă la nivelul imaginii filosofiei în câmpul social și pe piața forței de muncă din România (și nu numai), dat fiind faptul că tinerii mizează mult pe acest două elemente. În al doilea rând, cine ar urma o facultate de filosofie, în contextul în care aceasta ar fi a doua în cadrul universității? Întrebarea face inutilă întreaga ipoteză cu filosofia în calitatea ei de alternativă secundă la un alt domeniu. Trebuie umblat la ofertă, la ce anume oferi pe timpul pregătirii, ca și produs, serviciu sau deprindere. Elevii nu au în minte din start ce anume vor face cu facultatea respectivă în mod necesar după absolvirea ei, dovadă că mulți aleg încă Literele sau Istoria. Ei se gândesc, uneori indirect, la cu ce anume vor rămâne după terminarea unei facultăți pentru a fi pregătiți într-un sens anume. Oamenii de la filosofie nu le promit decât spectrul intelectual, și acesta îmbrăcat neadecvat.
A trecut BAC-ul și dincolo de procentele negative, știute de toată lumea, trebuie scos în evidență și faptul că normalitate mai există…la cote minine, însă există. Elevii care au avut habar de ce înseamnă a învăța au obținut note bune și foarte bune, situație pe care o consider una normală, firească. S-a ajuns la a-i premia pe cei care au rezultate bune la învățătură, întrucât au devenit o raritate. Presa îi întreabă cum au reușit, ce au făcut în plus comparativ cu restul…cu masa aia incredibil de numeroasă, compusă din indivizi care cu greu pot să-și scrie corect numele. Într-o astfel de situație nu mai sunt arătați cu degetul cei slabi la învățătură, cum era odinioară, ci elevii sârguincioși…reprezentații normalității. După această fază intră în scenă universitățile, care încearcă să-i momească pe cei buni la învățătură cu tot soiul de promisiuni în ceea ce privește facultățile lor. Mai apoi începe distracția înscrierilor la fel și fel de facultăți cotate, în vreme ce altele abia vor strânge o echipă de fotbal cu viitorii studenți din anul I. Ca în fiecare an, cred, se vor respecta direcțiile deja cunoscute: zona economie, drept, IT sau/și programare, ceva care să conțină cuvinte gen: afaceri, european sau management. La capitolul mâini moarte: filosofie, fizică, matematică și alte domenii de acest gen.
Ok, să revin la ce am spus în titlu…Alexandra Marian este una dintre cele trei fete care au luat BAC-ul în Cluj-Napoca cu nota zece. Reiterez, ea este exemplul unei normalități: elevii merg la școală, învață și sunt stimați pentru rezultatele lor…anomalia este dată de masa de indivizi fără niciun interes față de învățătură. Tânăra este pasionată de filosofie, însă va alege între Drept, Psihologie și Litere. Reproduc declarația ei de pe Mediafax:
“Este foarte greu să compari materiile, dar cred că la istorie era nevoie de mai multă atenţie, întrucât cerinţele erau formulate astfel încât elevul trebuia să fie atent şi să caute informaţia cu multă seriozitate. Sunt pasionată de filosofie, eu m-am pregătit de Bac din timpul şcolii şi am decis că trebuie să fie învăţată materia pe când se termină şcoala, iar înainte de examen doar am recapitulat. Dacă înveţi doar înainte de bacalaureat te suprasoliciţi. Nu am luat meditaţii, dar am avut profesori foarte buni. Voi opta pentru o facultate, nu ştiu care, am de ales între Psihologie, Litere sau Drept la UBB. Nu exclud să fac o specializare în străinătate”.
De ce această tânără eminentă alege să nu-și cultive pasiunea mai departe, ci să opteze către Psihologie, Litere sau Drept? Evident, a găsit prin acele zone ceva ce nu a găsit la Filosofie sau poate că la Filosofie nu a găsit nimic altceva, în afară de cultivarea spiritului. Poate că un simplu afiș postat pe Facebook sau un filmuleț de prezentare, care nu spune nimic despre avantajele pe care le-ar avea dacă ar veni la această facultate, au fost prea puțin pentru un astfel de elev. Cine știe? Sunt convins că vor veni la Filosofie oameni pasionați cu adevărat de domeniu, însă o vor face mult prea puțini sau să o spun altfel: numărul celor care ar veni la Filosofie ar fi mult mai mare dacă ar înțelege cu adevărat oferta (evident, întâi trebuie construită una cu atenție). Voi urmări în această toamnă rezultatele și vă voi ține la curent.
