”Lipsesc oamenii cuminţi, firile cumpătate şi care să opuie noilor doctrine credinţa lor în prefaceri mai puţin radicale, dar cu atât mai sănătoase, şi grija lor faţă de adevăratele lipsuri ale aşezământului nostru de stat – nerânduiala finanţelor, nepregătirea armatei, lipsa unei munci stăruitoare în toate domeniile producţiei, necinstea care se întinde în administraţie; lipsuri pe care curentele revoluţionare şi făuritoare de o nouă organizaţie de stat, departe de a le îndrepta, nu pot decât să le agraveze şi mai mult.
Grigore Gafencu, Însemnări politice. 1929-1939
