Alegerile prezidenţiale din Rusia nu au pricinuit nicio surpriză, Vladimir Putin a fost ales din primul tur, cu o majoritate a voturilor de circa 64%. Numai că Rusia s-a schimbat destul de mult de la prima preluare a puterii de către Putin din 2000. Iar protestele de acum, coroborate cu „noua” societate din Rusia, indică începutul unui sfârşit implacabil pentru autocraţia lui Vladimir Putin.
Putin a fost „inventat” de Boris Elţîn acum 12 ani. Fostul preşedinte a ales un necunoscut din rândurile fostului KGB, un necunoscut menit să ducă ţara mai departe pe drumul fragil al democraţiei pe care pornise. Rusia venea după o criză economică majoră, din 1997 – 1998, care a afectat, în principal, statele din Asia.
Noul lider al Rusiei a condus timp de opt ani pe fondul unor preţuri în creştere la materii prime, în principal a cotaţiei petrolului. Economia a ieşit din marasm şi a început să crească. Aşa au apărut şi schimbările în societate: deşi nivelul de trai este încă redus, Rusia şi-a format o clasă de mijloc (cum s-a întâmplat şi la noi), pătură care vrea mai mult de la societate, de la autorităţi, de la viaţă în general.
După ce şi-a terminat al doilea mandat de preşedinte în 2008, Putin a ales să fie premier şi l-a pus în locul său pe Dmitri Medvedev. Mai mult de formă, Putin a păstrat puterea în mâinile sale.
Însă cleptocraţia instaurată de Vladimir Putin este pe cale să se încheie. Anunţul că va candida pentru un nou mandat de preşedinte a declanşat cea mai mare serie de proteste din Moscova, dar şi din alte oraşe, din ultimii 20 de ani. La începutul lunii februarie, 100.000 de oameni manifestau împotriva corupţiei generalizate pe o temperatură de -22 de grade Celsius. Putin a organizat o contra-manifestaţie cu ocazia realegerii (vot aflat sub stigmatul fraudelor electorale), însă manifestanţii au fost, în principal, oameni „din sistem”. Chiar şi ei, cu puţin entuziasm, în ciuda inclusiv a lacrimii care s-a scurs pe obrazul noului preşedinte.
Protestele oricum au continuat, ieri fiind operate şi câteva sute de arestări din rândurile celor 15.000 de manifestanţi.
Declinul lui Putin va fi influenţat de deciziile pe care le va lua
Acum urmează să vedem ce va face Vladimir Putin. Are la dispoziţie două alegeri, ambele având ca finalitate încheierea regimului şi a carierei fostului (şi actualului, probabil) FSB-ist.
Prima alegere este cea a reprimării violente. Nu ar fi o surpriză, dimpotrivă, având în vedere şi modul în care Putin s-a debarasat de oponenţi (lichidaţi sau aruncaţi în închisoare). Numai că controlul asupra întregii populaţii va fi mult mai dificil decât acum zece ani pentru că economia şi-a încetinit puternic creşterea, ceea ce va avea efecte asupra nivelului de trai.
Mai mult decât atât, Putin a promis, printre altele, în campania electorală că va majora semnificativ pensiile militarilor, profesorilor şi doctorilor şi va majora cheltuielile cu armata. Conform calculelor The Economist, bugetul Rusiei federale va avea nevoie de un preţ al petrolului de 130 de dolari pe baril pentru a ajunge la suficiente venituri, aceasta în condiţiile în care, în 2007, bugetul era echilibrat la un preţ al barilului de 30 de dolari.
Iar represiunea în forţă a manifestanţilor are acum un adversar extrem de puternic: internetul. Dacă trusturile de presă pot fi controlate, iar jurnaliştii incomozi pot fi lichidaţi, este aproape imposibil să blochezi total internetul cu toate formele lui de comunicare şi să ucizi toţi utilizatorii. Nu de alta, dar internetul are o penetrare de 50% în Rusia, iar vecinii de la răsărit sunt recunoscuţi şi ca unii dintre cei mai buni hackeri din lume.
O altă posibilitate a lui Putin este să facă anumite compromisuri în faţa manifestanţilor. Să anunţe că nu va mai candida în 2018, să organizeze noi alegeri parlamentare (libere de această dată), să numească un premier liberal, din noul val susţinut de protestatari. Să permită reformarea economiei şi reducerea (dacă nu stârpirea) corupţiei.
Prima variantă ar fi violentă şi devastatoare, cu posibilitatea aruncării Rusiei într-o perioadă de turbulenţe majore. Dar finalitatea ar fi aceeaşi ca şi în a doua variantă (mult mai democratică şi pacifistă): puterea lui Putin se va diminua până la dispariţie.
Să nu uităm că nici Ucraina nu a putut scăpa de „revoluţia portocalie”, chiar dacă ţara nu se află încă într-o democraţie reală. Dar Ucraina se îndreaptă acum către vest, către Uniunea Europeană şi către o economie cât mai deschisă şi cât mai „de piaţă”. Chiar dacă în Rusia nu vom vedea o „revoluţie” de aceeaşi amploare, protestele nu vor putea fi nimicite şi eliminate ca şi cum nu ar fi existat.
Populaţia se schimbă mai repede decât vor autocraţii
Rusia va avea cât de curând probleme economice. Uniunea Europeană, principala destinaţie a exporturilor Rusiei (exporturi fără de care economia rusă intră instantaneu în recesiune), are problemele ei, ceea ce înseamnă că îşi va diminua cererea. Mai mult, cheltuielile majorate vor crea o presiune puternică asupra bugetului, cu rezultate pe care le putem vedea şi în economia românească din 2009-2010.
Va fi foarte greu pentru Putin să menţină actuala stare de fapt. Într-un fel sau altul, va fi obligat la concesii şi la cedarea unei părţi din putere.
Ca fapt divers, Rusia se află pe locul şapte în lume ca economie după raportul PPP (PIB raportat la puterea de cumpărare), cu un PIB de 2.373 miliarde dolari în 2011, conform CIA World Factbook. PIB-ul pe cap de locuitor, de 16.700 de dolari, situează Rusia pe locul 70 în lume şi peste România, care are un nivel de 12.300 de dolari. Cu toate acestea, toţi prietenii şi cunoscuţii care au vizitat Moscova (nu am fost personal în Capitala Rusiei niciodată), şi vorbesc de vizite recente, au spus că se vede pe locuitori că nivelul de trai este mai scăzut decât cel din Bucureşti. Este vorba de cum se îmbracă oamenii, de cum vorbesc, de ce cumpără.
Rusia este o ţară foarte mare şi care a trecut prin perioade economice şi politice chiar mai dificile decât cele ale României. Şi are mult de recuperat pentru a se ajunge la un nivel de trai şi de civilizaţie apropiat de cel Occidental. (Şi noi mai avem mult până acolo, dar aceasta este altă discuţie.) În orice caz, cred că este momentul să ne aşteptăm la schimbări importante şi în Rusia. După care le vom vedea, cel mai probabil, în China.
SURSA-http://www.businesscover.ro/06-03-2012-inceputul-sfarsitului-pentru-vladimir-putin/
