Grecia nu a fost salvată de al doilea „pachet de salvare”, ce însumează 130 miliarde de Euro. Cea mai veche civilizație din Europa, pur și simplu, a mai câștigat timp.
Nu sunt singurul care critică grecii pentru greșelile ce au dus la criza țării. Sunt sigur că de-a lungul timpului ați citit diferite analize despre Grecia și problemele sale financiare. În acest articol, însă, abordarea mea va fi ușor diferită, în încercarea de a identifica 5 probleme, răni majore precum le numesc eu, care deși duc la cheltuieli de miliarde de Euro din bugetul elen, nu sunt discutate foarte des și străinii nu sunt informați de existența lor.
1. Singura țară europeană ale cărei granițe sunt amenințate
În ochii cetățenilor greci și diplomației, Grecia este singurul stat membru al Uniunii Europene al cărui teritoriu este amenințat. Turcia este considerată o amenințare clară pentru Grecia. De fapt, atât în 1987 și 1996, cele două țări au fost aproape de un război (deși Grecia era deja stat membru al Uniunii Europene și NATO).
Probabil că sunteți la curent cu problemele vechi dintre Grecia și Turcia. Însă mai există două țări pe care Grecia le consideră amenințări:
· Mii de Albanezi susțin că Nordul Greciei ar trebui să devină parte din „Marea Națiune Albaneză”
· Republica Macedonia susține pe toate canalele disponibile că Nordul Greciei (regiunea numită Macedonia) nu a fost câștigată încă „de la greci”.
Nu contează dacă argumentele de mai sus sunt reale sau corecte. Ce contează este că acești factori rezultă în costuri și fonduri disproporționat de mari pentru îmbunătățirea apărării Greciei.
2. Grecia: Una dintre cele mai bine înarmate țări din lume
Amenințările enunțate mai sus, fie ele reale sau imaginare, au determinat Grecia să devină una dintre cele mai bine înarmate țări din lume. Zeci de miliarde de Euro s-au cheltuit (nu investit) pe parcursul ultimilor 35 de ani. O comparație a bugetului de apărare vs. PIB arată că armata elenă cheltuie mai mult decât Germania și Franța combinat (!).
Mai mult, modalitatea în care acești bani au fost cheltuiți nu este transparent și mulți dintre factorii de decizie au fost implicați în scandaluri legate de „valoarea” relativă și necesitatea actuală a echipamentului militar scump cumpărat. (Este, totuși, de notat că unele dintre țările care dau vina pe Grecia pentru problemele sale fiscale sunt aceleași care au încurajat autoritățile elene să le cumpere armele).
3. Intercepțiile aeriene dintre Grecia și Turcia costă între 200-300 milioane $ (de 38 de ani)
Un număr de tratate internaționale au stabilit regulile de bază ale aviației printre care și FIR (Flight Information Region) pentru toate țările (Chicago, 1944; Paris, 1952; Geneva, 1958). În urma acestor acorduri, Grecia are un acord internațional FIR pe teritoriul său, și avioanele care intră în spațiul aerian al Greciei trebuie să ceară un permis de la Atena.
Cetățenii eleni (informați de media din Grecia) consideră că forțele aeriene militare turcești încalcă acest acord, refuzând să recunoască autoritatea Greciei. Probabil că pentru turci povestea stă exact la fel, doar că părțile inculpate sunt inversate. Indiferent de adevăr, avioanele militare turcești intră în spațiul aerian elen fără permisiune și sunt interceptate de avioane grecești.
Din punct de vedere economic, asta rezultă în cheltuieli de 200-300 milioane $ pentru combustibil, echipament etc. în fiecare an, din 1974. (Aici aș vrea să amintesc costurile mari ale Greciei pentru a-și proteja granițele de o amenințare reală sau imaginară din partea Turciei).
4. De ce Uniunea Europeană nu consideră granițele Greciei la fel de importante precum cele ale Europei și nu asistă/contribuie la protejarea lor?
Există o întrebare pe care o au toți grecii: „De ce Uniunea Europeană nu asistă/ajută/contribuie la soluționarea acestei probleme și permite ca țara să cheltuie miliarde de Euro pe armată în fiecare an?”
Granițele Greciei ar trebui tratate precum cele ale Europei de Est. După Al Doilea Război Mondial, lumea a garantat granițele Germaniei ceea ce i-a permis să economisească bani pe care i-a investit în economie. De ce este atât de dificil pentru Uniunea Europeană să facă același lucru pentru Grecia acum, mai ales dacă știu că este o amenințare imaginară și nu una reală?
5. Grecia: punctul de intrare a imigranților ilegali în Europa. În timp ce Europa se face că nu vede…
Milioane de Asiatici încearcă să intre în Europa prin Grecia, via Turcia în căutarea unui viitor mai bun. Grecia este forțată să plătească sute de milioane în fiecare an pentru a proteja granițele europene și pentru a preveni intrarea imigranților ilegali. Însă, în pofida eforturilor poliției de frontieră elenă și „Frontex-ului” european care ajută (cu un număr insuficient de oameni), există zeci de mii de imigranți care reușesc să intre în fiecare an.
Pe lângă eforturile poliției, regulile europene spun că imigranții ilegali prinși în UE (ex: Germania sau Danemarca) trebuie să fie deportați în pima țară europeană în care aceștia au intrat pentru ca apoi, de acolo, să fie repatriați în țara de origine: Puteți ghici că Grecia este prima pe listă. Pe lângă tragedia umanitară, există și un proces de administrare scump, caracterizat de întârzieri, ceea ce duce la alte costuri mari pentru Grecia care trebuie să se conformeze cu angajamentul asumat. În plus această situație creează diferite probleme sociale și economice, care au multiple implicații pentru economia locală.
Per ansamblu, Grecia se confruntă cu multe probleme „unice” care blochează efortul țării de a atinge stabilitatea economică. Cele cinci „răni” menționate mai sus sunt doar o mică parte a problemelor cu impact foarte mare. Se poate observa că toate pot fi rezolvate cu ușurință, dacă aliații Greciei dau dovadă de adevărată solidarietate. Întrebarea rămâne însă: O vor face?
