Răbufnirea statului mafiot!
Povestea cu florile olandeze blocate în vamă – aparent ca retorsiune la faptul că Olanda a refuzat intrarea României în spațiul Schengen – pare neverosimilă. Racheții de la Fisc au sechestrat camioanele olandeze cu lalele sau cu carne, în căutarea unor presupuse bacterii. În Rusia, un astfel de comportament este un risc asumat, în Venezuela este o certitudine, însă între două țări membre UE el pare de domeniul basmului.
În mod ironic, reacția confirmă tocmai motivele pentru care olandezii au refuzat intrarea României în Schengen – lipsa statului de drept. Oricât a încercat să-l mimeze, aparatul polițienesc a reușit, la nevoie, să se mobilizeze exemplar atunci când a fost nevoie să funcționeze ca un stat mafiot.
Politic, s-ar putea să aibă sens. Cei “99%” dintre maneliști (probabil mult mai puțini) s-ar putea simți răcoriți de faptul că “România nu s-a lăsat călcată în picioare”. Logică strâmbă, desigur, pentru că:
1. S-a călcat singură în picioare când și-a încălcat propriile legi și promisiunea implicită făcută lumii, că le va respecta.
2. A lua exigența drept insultă este semn de imaturitate. Olanda este într-adevăr una dintre țările reticente față de extindere, însă totuși a fost de acord cu aderarea României, chiar dacă nu era pregătită. Convingerea că cineva care ți-a dat un deget îți datorează toată mâna este, cum altfel, manelistică?
3. Solidarizarea față de o clasă de politruci și birocrați care nu și-au făcut treaba dar care se dau în stambă cu comportamente mafiote nu prevestește nimic bun pentru cetățenii care acum aplaudă tâmp. Ei nu realizează că racheții abia așteaptă să le facă același lucru și că tocmai exigența unor țări de genul Olandei îi împiedică.
4. Mai mult, aderarea la Schengen este deja o miză minoră pentru cetățenii români, rămânând însă una enormă pentru politruci. Chiar merită apărați?
5. Poate cea mai importantă este dovada că mafioții nu sunt în stare nici măcar să facă un calcul aproximativ de oportunitate. Exporturile de flori ale Olandei în România sunt de ordinul a doar câteva zeci de milioane de euro iar întreruperile de câteva zile pot provoca pagube cel mult câteva sute de mii. Care ar putea fi răsturnate în sarcina României dacă olandezii își pun mintea să reclame România la Comisia Europeană, ICSID, OMC etc. Caz în care nu mafioții ci contribuabilii vor fi trași la răspundere.
Pagubele României pot fi însă cu un ordin de mărime mai sus, dacă gestul său “simbolic” are succes. Își îngroașă granițele pe harta riscurilor politice și a fărădelegii, de pe care se chinuie să iasă. Asta înseamnă că mai puțini se vor aventura să investească în România, în schimbul unor profituri mai mari, plătite de niște maneliști năuci care se tot întreabă, scărpinându-și burțile: “Da’ de ce e mai scump micu’ în România decât în Olanda?”
sursa-http://www.riscograma.ro/4877/rabufnirea-statului-mafiot/
