București, 1941, cadru de la intersecția bd. Take Ionescu (în prezent bd. G-ral Gheorghe Magheru) cu str. C. A. Rosetti

Alexandru Petrescu prezintă Bucureștiul în 1941, într-un cadru de la intersecția bd. Take Ionescu (în prezent bd. G-ral Gheorghe Magheru) cu str. C. A. Rosetti pe care l-am putea plasa foarte bine în New York sau Chicago din SUA acelor ani.

”Mașinile parcate în prim-plan arată spectaculos, iar tramvaiul circulând pe axa Romană – Universitate poate părea ceva inedit pentru generațiile actuale, însă pe atunci, nu exista metrou pe această rută.

Pe fundal, două clădiri emblematice din anii ’30, dintre care doar cea din stânga, Palatul Scala, supraviețuiește în prezent, deși cinematograful celebru este închis de câțiva ani și fațada degradată a imobilului se prezintă mai mereu acoperită de reclame. Blocul Algiu (redenumit blocul Scala, copiind denumirea celui de vizavi) a fost una dintre cele mai avangardiste construcții modernist art deco din perioada interbelică din Capitală.

Colțul clădirii se definea ca un turn, mai înalt decât lateralele. Cutremurul de pe 10 noiembrie 1940, de 7,4 grade pe scara Richter, a afectat serios structura de rezistență a edificiului. Intervențiile de urgență post-seism s-au dovedit insuficiente. Cadrul acesta, din 1941, arată blocul Algiu purtând urmele cutremurului din anul precedent, crăpături mari pe fațadă.

Pe 4 martie 1977, blocul Scala s-a prăbușit complet, transformându-se într-un morman de moloz. Slăbirea structurii de rezistență în 1940 și intervenția asupra stâlpilor de rezistență de la parter la amenajarea celebrei Cofetării Scala după 1950 au decis soarta imobilului.

Terenul a fost ulterior curățat și pe locul vechiului bloc a apărut unul nou, diferit stilistic de predecesor”, explică Alexandru Petrescu pe pagina sa personală de facebook..