UN SECOL DE ŞTIINŢĂ: Înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului de Seruri şi Vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino”

Institutul „Cantacuzino” a fost înfiinţat la 1 aprilie 1921, prin Înaltul Decret emis de Regele Ferdinand I, sub denumirea de Institutul de Seruri şi Vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino” (în prezent Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”). Profesorul Cantacuzino fondase şi conducea „Laboratorul de Medicină Experimentală” încă din 1901, de când fusese numit profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, potrivit site-ului https://cantacuzino.mapn.ro.

Acest laborator, pe lângă activităţile didactice şi ştiinţifice, a avut drept sarcină, în 1904, aceea de a prepara serul antistreptococic şi serul antidizenteric, două premiere pe atunci, de strictă necesitate pentru medicina românească.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO



În Monitorul Oficial din 16 iulie 1921, a fost publicată Legea privind înfiinţarea Institutului de Seruri şi Vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino”, votată de Parlament şi promulgată de Regele Ferdinand I la 13 iulie 1922, cu Decretul Nr. 3068. Sediul acestuia a fost stabilit în 1924, într-un nou sediu, construit alături de Institutul „Victor Babeş”, menţionează site-ul amintit.

De-a lungul unei perioade de o sută de ani, în Institutul „Cantacuzino” s-au efectuat cercetări în toate domeniile importante ale microbiologiei şi ştiinţelor conexe, s-au produs o serie de vaccinuri şi seruri terapeutice, specialiştii săi fiind implicaţi în activităţi de sănătate publică (în special prin activitatea de îndrumare metodologică a Institutelor de sănătate publică din România), de supraveghere epidemiologică a teritoriului, de documentare şi pregătire a personalului medical de specialitate.

Şcoala ştiinţifică ce s-a format în şi pe lângă Institutul Cantacuzino a concentrat eforturile de cercetare în domeniile microbiologiei şi patologiei experimentale, favorizând dezvoltarea acestora în România. Institutul „Cantacuzino” a devenit treptat unul dintre cele mai importante centre de cercetare în domeniile ştiinţelor biomedicale, igienă şi epidemiologie, patologie comparată şi patologie infecţioasă, biochimie, enzimologie, imunologie etc. Pe lângă activitatea ştiinţifică, în institut se desfăşoară şi o susţinută activitate de sănătate publică, concentrată în Centre de Referinţă. Institutul „Cantacuzino” găzduieşte astfel Colecţia Naţională de Tulpini Microbiene şi o serie de colecţii de tulpini virale de referinţă, notează site-ul institutului.

Statuia profesorului Ioan Cantacuzino din curtea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” din Capitală, 2020

Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO



Tot aici, se desfăşoară şi o intensă activitate de învăţământ, în cadrul catedrei de Microbiologie şi Epidemiologie a Facultăţii de Medicină din UMF „Carol Davila” Bucureşti – cursuri şi lucrări practice pentru studenţi, cursuri, demonstraţii şi stagii practice pentru medici rezidenţi, stagii şi cursuri de pregătire medicală continuă pentru medici specialişti microbiologi, epidemiologi şi biologi). În laboratoarele institutului, absolvenţii facultăţilor de medicină şi biologie îşi pregătesc tezele de licenţă şi de doctorat. În cadrul Centrului de învăţământ „Jacques Monod”, centru realizat cu sprijinul Institutului Pasteur din Paris, se organizează cursuri de perfecţionare cu participare internaţională. Tot aici, au loc în mod curent conferinţe şi sesiuni ştiinţifice, precum şi prezentarea referatelor de specialitate etc.

Inaugurarea Muzeului „Profesor Ion Cantacuzino”, eveniment organizat de Institutul Cantacuzino şi Comisia Naţională a României pentru UNESCO cu prilejul aniversării a 150 de ani de la naşterea academicianului Ion Cantacuzino, fondator al şcolii româneşti de imunologie şi patologie experimentală, 2013

Foto: (c) RADU TUŢĂ/AGERPRES FOTO


Institutul „Cantacuzino” are o serie de colaborări cu institute şi universităţi din mai multe ţări: Franţa, Moldova, Germania, Italia, Statele Unite, Marea Britanie, Ungaria, Grecia, Japonia, Rusia, Ucraina şi altele. Cercetătorii din institut sunt membri sau fac parte din conducerea unor societăţi ştiinţifice naţionale, cum sunt cele de Microbiologie, Imunologie, Biochimie, etc. Institutul Cantacuzino editează revista în limba engleză „Romanian Archives of Microbiology and Immunology”, publicaţie fondată de profesorul Ion Cantacuzino în anul 1923.

Din 2017, institutul a fost trecut de la Ministerul Sănătăţii în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, sub denumirea de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, cu scopul de a-l revigora şi a se relua producţia de vaccinuri şi de alte produse prin care a fost renumit, precizează site-ul https://cantacuzino.mapn.ro.

În prezent, institutul are ca obiect de activitate: efectuarea de cercetări ştiinţifice în domeniul cauzelor şi mecanismului de producere a infecţiilor bacteriene, virale, parazitare şi al mijloacelor de prevenire şi combatere a acestora, precum şi în domeniul imunologiei, biologiei celulare, geneticii microbiene şi biotehnologiei, entomologiei medicale – în cadrul Institutului „Cantacuzino” şi/sau prin cooperare ştiinţifică cu alte instituţii din ţară şi din străinătate, precum şi efectuarea de studii, cercetări pentru producerea de preparate biologice profilactice şi terapeutice, reactivi biologici de diagnostic, reactivi imunochimici, medii bacteriologice şi pentru culturi celulare, dispozitive medicale – în cadrul Institutului „Cantacuzino” şi/sau prin cooperare naţională şi internaţională – şi valorificarea lor în ţară şi în străinătate.

CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO



De asemenea, institutul mai are în atribuţii creşterea şi exploatarea, în condiţiile legii, a animalelor de laborator destinate testărilor de medicamente şi produse biologice administrabile omului, precum şi cercetării ştiinţifice; servicii de consultanţă tehnică şi metodologică acordate unităţilor de profil din ţară, expertize, participarea la supravegherea epidemiologică a teritoriului, la programe de sănătate naţionale şi internaţionale, în domeniile specifice de activitate; asigurarea funcţionării laboratoarelor de referinţă din cadrul Institutului „Cantacuzino”, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi instituţii de specialitate din subordinea acestuia, în acţiunile specifice de diagnostic şi control al bolilor transmisibile.

Alte activităţi desfăşurate în cadrul institutului sunt realizarea de microproducţii de vaccinuri cu scop experimental şi producţii de vaccinuri necesare pentru protejarea stării de sănătate a populaţiei; aducerea unei contribuţii esenţiale la rezolvarea problemelor de sănătate publică ce apar, cu deosebire a unor pandemii şi epidemii, cu sau fără componentă de bioterorism, prin asigurarea diagnosticului de laborator şi dezvoltarea de soluţii de tip imunologic; îmbunătăţirea capabilităţilor de cercetare-dezvoltare în următoarele domenii: infecţii bacteriene, virale şi parazitare, lupta împotriva bioterorismului, biologie celulară şi microcelulară, imunologie, biotehnologie şi genetică.

Totodată, Institutul Cantacuzino cercetează şi inovează, dezvoltând noi produse, în raport cu evoluţia genetică a microorganismelor; asigură şi multiplică materialul biologic necesar, în conformitate cu standardele şi reglementările în vigoare privind produsele farmaceutice; menţine instalaţiile necesare realizării obiectului de activitate prevăzut în permanentă stare operativă de funcţionare; asigură, în caz de epidemie, un răspuns rapid, în condiţiile legii, pe baza materialului biologic testat din rezerva constituită în acest sens; poate asigura, în caz de pandemii, în condiţiile legii, produsele necesare pentru intervenţie; asigură platforma necesară studiilor preclinice pentru produse de intervenţii în caz de epidemii/pandemii şi epizootii; urmăreşte circulaţia şi modificările microorganismelor şi ale vectorilor care pot reprezenta un risc pentru sănătatea publică şi efectuează cercetări cu privire la evaluarea modalităţilor de prevenire ţi combatere; dezvoltă infrastructuri pentru păstrarea, manipularea şi cercetarea unor elemente moleculare, celulare şi tisulare, mai arată site-ul institutului.

Imagine de la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Medico – Militară „Cantacuzino” din Bucureşti, 2018

FOTO: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO



O unitate a Institutului „Cantacuzino” este Staţiunea Băneasa – separată teritorial, fără personalitate juridică şi autonomie financiară – fiind identificată ca subunitate, prin Hotărârea de Guvern 352/2002 privind înfiinţarea INCDMI „Cantacuzino” (Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie), preluată ca atare de către INCDMM „Cantacuzino”, în baza OUG 66/ din 21.09.2017.

Staţiunea Băneasa a fost construită în 1923 de către profesorul Alexandru Ciucă, după modelul similar al Staţiunii Remoulin a Institutului Pasteur din Paris. Terenul pe care este dispusă ferma a fost donat de către Casa Regală a României, peste 80% dintre clădirile actuale fiind ridicate între 1923-1925.

În cadrul acestei subunităţi, se desfăşoară următoarele activităţi: producţie de animale de laborator, producţie de seruri şi derivate din sânge de animal, producţie de nutreţuri combinate granulate (NCG), hrană standard pentru animale de laborator, testare in vivo desfăşurată în Unitatea de testări preclinice. Unitatea este autorizată de către Autoritatea Naţională Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor prin D.S.V.S.A. Bucureşti.

Mormântul profesorului Victor Babeş, din curtea Institutului Cantacuzino, 2018

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO



Terenul agricol aferent staţiunii însumează cinci hectare localizate în Staţiunea Băneasa şi aproximativ nouă hectare în comunele Ciorogârla şi Grădinari. Activitatea de exploatare a acestuia dispune de tehnologii agricole de cultivare şi recoltare a furajelor administrate animalelor, ca masă verde, pe durata verii, precum şi de cele de cultivare a orzului utilizat la prepararea produsului aflat în portofoliul INCDMM „Cantacuzino”, denumit SOD Natural, precizează site-ul https://cantacuzino.mapn.ro. AGERPRES