104 ani de la CEL MAI GRAV ACCIDENT FEROVIAR din ROMÂNIA

13 ianuarie 1917 – 13 ianuarie 2021

104 ani de la CEL MAI GRAV ACCIDENT FEROVIAR din ROMÂNIA.

Bilanțul, unul neoficial a fost de peste 1000 de morți. Cifra nu este bine conturată în contextul în care tragedia a avut loc în plină conflagrație mondială și în lipsa unei anchete oficiale.

Există totuși câteva borne mai precise față de această cifră rotundă pe care le vom prezenta în cele ce urmează. Tragedia a avut loc în contextul deplasării unui convoi militar care se deplasa spre Iași întrucât majoritatea părții de sud și sud-est a țării fusese ocupată de trupele germane.

Din cauza situației generate de Primul Război Mondial există puține date exacte despre accidentul de la Ciurea lipsa informațiilor fiind generată de situația delicată care implica și mutarea armatei, administrației și a majorității populației în Moldova.

Astfel doar ziarele vremii , mărturiile de peste timp ale supravieţuitorilor și memoriile au conturat câte ceva despre tragedie. În acest context nu se cunoaște exact nici numărul vagoanelor prezenta în acea garnitură. În majoritatea surselor se vorbește de 26 de vagoane această cifră nefiind una oficială.

De aici se generează întrebări și în privința călătorilor care au fost în acel tren. Un lucru este sigur, indiferent că vorbim de o cifră sub 1000 sau peste 1000 de morți, catastrofa de la Ciurea rămâne una din cele mai mari accidente feroviare la nivel mondial.

Conform Historia.ro care au întreprins un demers în aflarea unor cifre cât mai exacte, medicul militar Vasile Bianu a consemnat singura cifră exactă găsită în acest demers:568 de morţi şi 756 de răniţi.

Tot Historia ne oferă pe lângă aceaste cifre ale medicului alte 2 surse credibile prin prisma funcțiilor deținute atunci: cele ale lui I.G. Duca-ministru în guvernul Brătianu și cele ale lui Berthelot-general de armată. În data de 11 ianuarie 1917 trenul militar pleacă din Galați spre Iași plin până la refuz. Alături de români în tren se aflau și membri ai misiunii militare franceze dar și soldați și ofițeri ruși.

Printre cei mai cunoscuși călători se aflau geograful George Vâlsan, Vasile Cantacuzino-fiul juristului și omului politic Matei B. Cantacuzino și fostul Ministru de Finanțe-Emil Costinescu. Trenul a staţionat noaptea la Bârlad din cauza zăpezilor foarte mari care au blocat calea ferată în ciuda eforturilor soldaților de a deszăpezi linia. A doua zi, pe 12 ianuarie, convoiul a plecat spre Iaşi.

După staționarea de la Bârnova, trenul a ajuns la panta de la Ciurea. În acel moment mecanicii au încercat să reducă viteza însă frânele nu mai funcționau deşi au fost verificate la staţia anterioară fiind în parametrii normali.

A urmat inevitabil deraierea și ciocnirea cu o altă locomotivă staționată acolo. Conform presei de atunci, a ziarului “Mișcarea” acul vitezometrului a fost găsit blocat la 95 km. Deznodământul a fost unul catastrofal..sute de morți, sute de răniți. Lămpile cu gaz, cărbunii din sobele improvizate ale vagoanele au dus la incendierea acestora iar ulterior alte două vagoane pline cu muniții au luat foc generând alți răniți.

Victimele au fost înmormântate în gropi comune, pe câmpul din spatele gării Ciurea. În legătura cu celebra fotografie care ilustrează tragedia de la Ciurea din 13 ianuarie 1917 există și aici mai multe aspecte. Aceasta nu prezintă deloc zăpadă, cu toate că toate sursele indică faptul că cei care au scăpat cu viaţă au fost proiectaţi în zăpada căzută în cantităţi mari în acele zile și de asemenea că trenul a staționat în Bârlad peste 12 ore din cauza nămeților foarte mari.

Arhivele amintesc de alte accidente feroviare petrecute la Ciurea de-a lungul timpului astfel încât este foarte posibil ca fotografia ce ilustreaza tragedia din 13.01.1917 și care s-a întipărit în memoria tuturor să dateze de la un alt accident feroviar din zona Ciurea-Iași. Noi o vom folosi totuși pe aceasta pe lângă cea a pietrei de mormânt a căpitanului Vasile Cantacuzino, unul din numele sonore prezente în tren la acel tragic eveniment. Este singura piatră funerară amplasată în preajma gropii comune de la Ciurea.

Evenimentul de la Ciurea rămâne cea mai mare catastrofă feroviară din România și una aflată din nefericire într-un top mondial al tragediilor feroviare. Alături de tragedia feroviară din Sri Lanka din 2004 unde au fost peste 1700 de morți, deraierea de la Ciurea rămâne din păcate în fruntea acestui șir. Odihnă veșnică victimelor !

Sursa foto 1: Accident feroviar Ciurea, historia.ro

Sursa articol: CFR- Istorie și cotidian